Matei si Momo sunt cei mai buni prieteni. Tin unul la altul in felul lor. Blanosului ii e cam frica de pitic, se fereste de el, il ocoleste, incearca sa il evite, dar intr-un mod tolerant, de parca ar fi un frate mai mare cumva agasat de micutul care il urmareste peste tot si nu il lasa sa doarma. Insa, cand il aude pe Matei ca plange mai tare, Momo vine il camera respectiva, intrigat si putin agitat. Pe de alta parte, ori de cate ori il vede pe Momo, Matei se lumineaza la fata, se agita, vrea sa ajunga la el, se ridica in picioare, sprijinindu-se de ce prinde, ca sa se uite la caine, intoarce capul dupa el, vrea sa il traga de blana, tipa fericit la Momo. Cand ne plimbam pe strada, piticul vorbeste ceva in limba lui, il mai urmareste pe Momo, iar cainele se asigura ca suntem toti cu el. 
