MAYA SI CAMASA DE FORTA

Maya a scapat de camasa de forta. In sfarsit am eliberat-o din acea camasuta pusa special pentru a nu se linge la operatia de la burtica, si s-a aratat foarte multumita ca a scapat de un chin. In total a stat o saptamana imbracata astfel si nu i-a placut deloc.

In plus, mergea si haios, parca era un robotel, din cauza ca o strangea materialul la picioare, asa ca de fiecare data cand o vedeam incepeam sa radem de ea.

Din fericire, s-a comportat foarte bine pe perioada recuperarii. A mancat imediat, a baut apa si a folosit litiera, desi de multe ori pisicile, marcate de operatie, pot sa se razbune pe stapani si sa faca pisu prin casa. Maya ne-a iertat ca am chinuit-o. :)))

O chestie haioasa este ca, de cand am operat-o, are un mieunat altfel, mai ascutit si haios foc. A redevenit tandra, doarme numai cu noi si este iar pisica dinainte ( exceptand perioadele de calduri care deja sunt amintiri urate pentru noi).

Acum, dupa aceasta experienta, ne pare rau ca nu am sterilizat-o mai devreme, chiar de la un an, ca sa nu se mai chinuie atata cu injectii si perioadele de calduri. Si recomandam tuturor sa isi sterilizeze pisicile, nu doar pentru sanatatea animalutzelor cat si pentru confortul lor psihic.

Iar temerile privind ingrasarea nu trebuie sa ne faca sa amanam aceasta operatie. Pe piata exista mancare speciala pentru pisici sterilizate si cu un regim alimentar adecvat nu exista niciun risc in acest sens.

Si bebe si pisica si catel

Casa poate fi "domiciliul" unor patrupede, dar si pentru copii, daca se respecta anumite reguli de igiena si de respectare a spatiului personal.

Ca si oamenii, fiecare animal necesita confort, atentie dar si o siesta zilnica in care curatenia si ingrijirea blanitei si a culcusului e cuvantul de ordine.

Cei care neglijeaza sanatatea animalelor de companie risca sa neglijeze deopotriva sanatatea copiilor.

Prezenta unui animal curat, bine hranit si intretinut in aceeasi casa cu cel mic nu are cu ce supara pe cei din jur.

In cazul nou–nascutilor, animalul nu trebuie sa aiba acces la camera bebelusului, curatenia trebuie intensificata iar covoarele sau mochetele trebuie aspirate si periate zilnic.

Multi proprietari de animale isi pun intrebarea daca nu exista riscul ca cel mic sa fie muscat de caine?

Cainele de varsta medie nu musca niciodata un copil mic. Nici macar atunci cand este bruscat. Un caine adult nu se pune la mintea celui mic. Este calm si nu reactioneaza agresiv atunci cand stie ca are unul sau mai multi bebelusi in preajma. Se fereste din calea lui, il apara de insecte, ii ia apararea atunci cand este certat de catre parinti, il protejeaza de frig si se joaca impreuna cateva ore bune pe zi.

REGULI IMPORTANTE IN RELATIA CAINE-FAMILIE

Copiii trebuie invatati de mici cum trebuie sa se comporte cu un caine. Puteti sa le faceti cunostiinta cu un caine sau cu un alt animal inca inainte de a invata sa mearga. Incepand cu varsta de 2 ani ei pot invata foarte bine cum trebuie sa se comporte cu un caine sau alt animal de casa.

Din cercetarile efectuate asupra relatiei dintre caine si copil a rezultat ca copiii care au un animal de casa evolueaza mult mai bine din cauza ca copilul isi poate crea o legatura emotionala cu animalul. Copilul invata sa isi asume responsabilitati.

Pentru un caine este foarte important sa isi stie locul (rangul) in cadrul familiei. Familia formeaza un fel de 'cerc', o unitate in care cainele traieste. Intr-o unitate familiala domina un fel de ''ierarhie'', in care fiecare membru al familiei isi alege mai mult sau mai putin locul (rangul) fata de ceilalti membri ai familiei.

Pentru a-si cunoaste foarte bine locul in familia in care traieste, cainele trebuie sa stie care dintre membri familiei au rangul mai mare decat al sau si care au mai putina influenta asupra sa. Cainele trebuie sa stie foarte bine cine ii este stapin.

Un membru al familiei care are rangul mai presus decat ceilalti (din anumite puncte de vedere) va fi acceptat de catre caine ca si stapan. Cainele va intelege ca acel membru are mai multa autoritate asupra sa decat restul si el va accepta mult mai mult din partea sa. In acest fel, cainele isi va stii stapanul.

Fiecare membru al familiei trebuie sa respecte regulile stabilite si sa decida impreuna ca numai unul dintre ei sa ii fie stapan, iar restul sa contribuie cu intelegere pentru crearea unei atmosfere placute atat pentru ei cat si pentru animalul care face parte din familia lor.

CUM ÎNVATAM CAINELE CU COPILUL

Primul contact dintre copil si caine poate fi dificil. Este bine sa lasati cainele sa adulmece copilul, sa-l miroasa, chiar si sa-l langa. Dupa ce si l-a facut prieten, el nu va mai fi gelos si va fi intre ei o prietenie „pe viata".

Atentie!:

La un an, copilul are deseori gesturi bruste si nu foarte bine controlate. Va trebui sa fiti foarte sigur de animalul dumneavoastra de companie, sa stiti ca nu va face nici un rau copilului.

Chiar si asa, nu este de dorit sa-i lasati impreuna intr-o camera fara supraveghere: nu se stie niciodata ce se poate intampla. De asemenea, va trebui foarte repede sa-l invatati pe copil sa respecte animalul, drepturile si nevoile lui. Chiar si la varsta aceasta, nu trebuie niciodata sa permiteti copilului sa tortureze animalul.

De fiecare data cand sunteti martorul unei scene sau doar al unei amenintari, este necesar sa opriti copilul, sa-i indemnati cu fermitate si blandete mana sa-l mangaie, si nu sa-l loveasca.

Invatati-l sa inteleaga semnele de alerta ale animalului, de exemplu, atunci cand cainele maraie, sau cand pisica intinde brusc o laba cu ghearele scoase, sa nu caute un animal care s-a refugiat intr-o alta incapere pentru a sta linistit, si nici sa nu deranjeze un animal care este pe punctul de a manca.

O data ce si-a insusit aceste reguli, relatia intre copil si animal va deveni repede un izvor de bucurie si de incantare.

Mancare pentru perusi

Perusii nostri mananca in fiecare zi nu doar mei, ci si verdeata. Suntem nevoiti sa le dam diverse ramurele si frunze, pentru ca nu le place oul fiert cu morcov ras. Am fiert un ou, l-am pisat cu tot cu coaja, l-am amestecat cu niste morcov ras si l-am pus in recipientele lor de mancare (am scos meiul din ele). Am lasat amestecul acolo toata ziua. Amandoi au fost foarte-foarte suparati. Tipau iritati ca nu gaseau ce vroiau, cautau meiul. Au coborat pe fundul custii, prin nisip, ciugulind cate ceva, in speranta ca sunt si seminte.

Pana seara nu s-au atins deloc de amestecul de ou fiert cu morcov ras, asa ca le-am dat din nou meiul. Au tabarat pe el, lihniti de foame.

Asadar, am decis sa le completam dieta cu diverse crengute si verzaturi.

Am inceput cu patrunjel, care contine foarte multa vitamina C. Dar Anca ne-a spus ca patrunjelul e toxic, daca e dat cumulativ la perusi, astfel ca nu i-am mai dat zilnic. Perusii pot sa manance mar, salata, morcov, para, spanac etc.

Pentru perusi sunt foarte bune crengutele tinere de pomi fructiferi, sau de salcie. Papagalii vor ciuguli coaja de pe ele (contin diverse substante necesare perusilor, printre care si taninul) si isi vor toci si ciocul.

"Inainte sa i le dati, spalati-le bine cu o periuta si cu apa fierbinte, ca sa nu-i aduceti paraziti sau alte boli", ne-a spus Anca.

Tot de la ea am aflat ca perusii trebuie lasati sa zboare zilnic. E vital pentu papagali sa-si miste aripile. O colivie buna pentru o pasare este cea pe care pasarea o traverseaza cu doua batai de aripi. In mod normal, perusii pot sta in colivie doar pentru somn si pentru mancare, in rest ei pot sta afara, sa se joace si sa zboare.

In oasele aripilor la pasari exista sacii aerofori, o prelungire a plamanilor lor, cu rolul de a pastra aer ca rezerva de oxigen cand zboara la inaltime (sus, aerul este rarefiat). Daca pasarea nu zboara , nu-si schimba aerul de rezerva si face diverse boli respiratorii. Unele pasari de colivie carora nu li se permite zborul isi flutura rapid aripile, in incercarea de a compensa discomfortul.

De asemenea, perusii e bine sa aiba in colivie betisoare de diverse dimensiuni pe care sa se odihneasca, pentru a evita ca pozitia labei sa fie aceeasi tot timpul. E ca si cum noi am fi obligati sa stam pe tocuri toata viata. Pasarii ii este simplu si sa stea pe un betisor, dar si sa tina ghearele intinse pe o suprafata plana, chiar daca noua ni se pare nefiresc. Leganarea in mers se datoreaza faptului ca pasarea are corpul imobil, adaptat zborului. Dar pe ea n-o deranjeaza ca se misca asa si nici nu trebuie interpretat ca se chinuie sa paseasca.

Diva

Ea este Diva, o frumusete de chowlina, noua noastra prietena.

Despre Royal Canin

Am primit o intrebare de la Alma: "Pana la urma , care este parerea personala despre Royal Canin? Veterinarul nostru ni l-a recomandat ... asa cum am scris si aici : http://caniche-poodles.blogspot.com/search/label/hrana. Imi poti da un sfat?".

Din start iti spunem ca pisica noastra, Maya, mananca numai Royal Canin. E singura marca de mancare comerciala care ii place. Iti spunem sincer ca, daca i-ar fi placut si lui Momo, tot Royal i-am fi dat. Poate i-am fi schimbat mancarea cu timpul, cu o marca mai buna, mai sanatoasa, dar, pentru ca nu ii place Royalul, ne-am orientat din prima spre alte tipuri de hrana: Artemis, Lupovet, Markus Muhle.

Alma, site-urile specializate in analiza mancarurilor comerciale pentru animale sustin ca Royal Canin este o mancare de slaba calitate. Poti vedea ce scrie cel mai bine cotat site este www.dogfoodanalysis.com Si asta sustin si veterinarii onesti, iata aici un exemplu elocvent.

Anca ne-a scris ca marcile comerciale utilizeaza ca materie prima faina proteica (oase macinate sau alt tip de carne neconsumabila + soia). Deci proteina din analiza calitativa pe care o gasiti inscriptionata pe sac este mai mult de origine vegetala. Cainele este totusi un carnivor. Pentru el digestia proteinei vegetale inseamna obosirea ficatului.

Mai mult, crescatorii si unii veterinari folosesc Royal Canin pentru ca exista un program special de sponsorizare al caniselor si cabinetelor veterinare si cumpara acest produs la un pret de aproximativ 5-6 ron/kg. Este un pret bun pentru ei, care utilizeaza cam un sac pe zi. Astfel, in schimb, ei fac reclama mai departe.

In plus Royal-ul se pare ca utilizeaza ca si conservant BHA si BHT (Butil hidroxitoluen) pt a evita rancezirea grasimilor, substante care s-au dovedit a fi cancerigene.

Din experienta de medic veterinar, Anca ne-a spus ca majoritatea animalelor care s-au hranit cu Royal au probleme cu pancreasul.

Pe site-uri, se arata ca Royal Canin nu contine suficienta de carne, dar are foarte mult gluten din porumb. Porumbul este dificil de digerat, fiind, totodata, asociat cu diverse alergii. Glutenul din porumb reprezinta “reziduurile uscate de porumb, dupa eliminarea celei mai mari parti a amidonului si a germenilor de porumb, si dupa separarea de tarate prin procesul de producere prin macinare umeda a producerii de sirop de amidon de porumb, sau prin tratamentul enzimatic al endospermei”. Pe scurt, glutenul de porumb reprezinta ceea ce a ramas din porumb dupa ce a fost eliminata cea mai mare parte partilor nutritive.

De asemenea, Royalul contine in cantitati mari pulpa de sfecla de zahar. Aceasta este reziduul uscat dupa ce planta a fost curatata si uscata in procesul de fabricare a zaharului. Producatorii sustin ca pulpa de sfecla de zahar este o buna sursa de fibre, dar – potrivit celor de la dog-food-analysis – se pare ca ar exista si opinia potrivit careia pulpa de sfecla incetineste tranzitia grasimilor animale descompuse, cauzand probleme la ficat si rinichi. De asemenea, se pare ca pulpa de sfecla ar cauza alergii si infectii ale urechii.

Sterilizarea pisicii

Dupa 3 zile de la operatia pisicii, trebuie sa recunoastem: Maya s-a comportat foarte bine, sterilizarea s-a dovedit a fi destul de usor de suportat pentru ea. Ne asteptam sa tipe, sa se chinuie, sa vedem ca sufera, dar nu a fost deloc asa. In afara de faptul ca a dormit foarte mult, ca ne-a cam evitat si nu a venit la noi, in rest totul a fost in regula. Cand ne vede ca ne apropiem de ea si vrem sa ii facem ceva, ne miauna, cerandu-ne sa o lasam in pace.

Imediat dupa operatie, seara, am dus-o acasa in cusca, in transportorul special. Era inca ametita, vedeam ca nu reuseste sa isi tina capul bine. Toata noaptea si-a petrecut-o in cusca. A doua zi i-am dat drumul din ea exact in fata litierei, unde s-a si dus si a facut un pisu. Apoi a dormit toata ziua.

Am taiat un tricou (apoi altul si iar altul, pentru ca nu reuseam sa i-l prindem bine), pe care i l-am pus ca pe o camasa, ca sa nu se linga la operatie. Cum facea, cum nu facea, tot ajungea la operatie, dar nu si-a facut nimic rau.

Incet-incet, isi revine la normal. Mananca, bea apa, sta pe langa noi, urmareste perusii cand zboara prin casa, sta pe locurile ei. Azi noapte si-a reluat locul ei de somn, langa fata lui mami, la marginea patului. Dupa operatie a facut un antibiotic, pe care l-a repetat inca doua zile, sa nu apara vreo infectie.

Operatia in sine a durat aproape o ora, cu tot cu perioada de anestezie. Iar taietura este foarte mica si bine facuta. Doctorita ne-a spus ca Maya este o pisica foarte delicata, cu o piele extrem-extrem de fina si subtire. A ramas foarte mirata de faptul ca pielea i s-a gaurit imediat chiar si de la pensele pentru operatie, asa ca a preferat sa dureze mai mult, adica sa ii faca o taietura mai mica si sa o opereze cu grija, decat sa ii fie ei mai usor si sa ii faca o taietura mai mare prin care sa traumatizeze pisica.

Pana acum suntem multumiti de operatia de castrare. Firele nu trebuie scoase, pentru ca operatia de castrare a fost facuta cu fire resorbabile. Speram sa fie totul bine si sa se vindece definitiv.

Maya dupa operatie

Am castrat pisica

Am castrat pisica. Mai bine zis, am sterilizat pisica. Dupa multe ezitari, care au durat ani de zile, am operat-o pe Maya.

Nu am fi vrut sa o facem, insa, de vreo 2-3 luni e in calduri tot timpul. A avut perioade indelungi in care tipa pe la geamuri, se tavalea pe jos, slabise foarte mult, se jigarise de nu o mai recunosteam. Nu am fi castrat-o (termenul "sterilizare" suna destul de ciudat, de parca pana acum ar fi fost ne-sterila, dar in fine), dar ne-am dat seama ca suferea foarte mult.

Mai mult, deja depasise orice limite. Incepuse sa faca pipi in canapele. Maya, care niciodata nu a facut decat in litiera, ajunsese sa isi marcheze teritoriul prin casa, la fel ca motanii. A facut intai in sufragerie - am crezut ca a fost o intamplare. Dar cand a repetat isprava in dormitor, am luat masuri. Gata, am castrat-o.

O sa va povestim maine cum a fost operatia si cum se simte ea acum.

MOMO

Perusii Mimi si Pepe

Despre operatia de entropion

Am primit urmatorul comentariu: "Am un chow chow de un anisor ce a suferit deja o interventie chirurgicala la ochisor. dar tot degeaba. Ma intereseaza unde l-ai operat pe MOMO pentru a-mi duce si eu micutul acolo. Sper sa imi raspunzi ca sincer nu stiu unde sa merg".

Noi am mai scris despre operatia de entropion a lui Momo in mai multe postari. Mai intai am spus in postarea aceasta ca va fi operat. Apoi am scris aici ca se pregatea de operatie. Dupa care am aratat aici cum arata in ziua operatiei la ochi. Apoi am scris in aceasta postare despre a doua zi dupa operatie.

Asadar, dupa cum ati vazut in postarile noastre, operatia am facut-o la Facultatea de Medicina Veterinara, la dna doctor Iuliana Ionascu.

PS: ai scris ca degeaba a facut cutulachele tau operatia. Am inteles ca exista riscul sa revina entropionul, sau sa nu fi taiat indeajuns de mult din pielea pleoapelor, astfel ca eventual operatia trebuie reluata. Pe de alta parte, daca taie prea mult, se poate transforma in ectropion... Complicat rau.

Protectie naturista impotriva capuselor

Stim ca babesioza (muscatura de capusa) este una din principalele boli din cauza carora mor foarte multi caini la noi. Capusele sunt un adevarat pericol, de care este extrem de greu sa ne ferim cainii sau pisicile. Va prezentam o modalitate de protectie naturala impotriva capuselor, pe care ne-a transmis-o Anca:

Luam 1 litru apa + 1 litru otet de mere sau de vin +1 kg urzici. Acestea se pun la fiert pana ce amestecul scade la jumatate. Ceea ce obtineti se strecoara si se raceste. Cainele trebuie frectionat cu aceasta solutie, considerata a fi remediu naturist vechi impotriva capuselor, o protectie naturala impotriva capuselor si babesiozei. Atentie: solutia naturista impotriva parazitilor externi nu se poate utiliza la animalele cu rani pe piele. Otetul le va da niste usturimi de mai mare mila. Pielea trebuie sa fie intacta.

Noi am mai scris despre remediile natursite. Crescatorii experimentati folosesc pentru animalele lor diverse tratamente personale, un fel de “secrete de serviciu” care, in timp, si-au dovedit eficienta, dar pe care proprietarii de caini nu le cunosc.

Iata un astfel de “remediu secret” pentru prevenirea si tratarea problemelor de piele si blana, pe care l-am aflat de la proprietarii canisei Xin-Feng, din Olanda.

"Urzicile sunt un remediu naturist nu numai pentru oameni, ci si pentru caini. Primavara, noi culegem urzici, dar numai inainte ca acestea sa infloreasca, apoi le maruntim cu mixerul, dupa care le bagam in congelator in portii mici, pentru a le folosi de-a lungul intregului an.

- Se pot utiliza amestecate in ciorba lor sau in orice alta mancare mai putin consistenta, care le place cainilor.

- Se dau o data sau de doua ori, dupa care pielea incepe, treptat, sa isi revina dupa eventualele “hot spots”.

- Tratamentul nu trebuie sa fie folosit pentru femelele gestante”.

ATENTIE! Urzicile contin o toxina urticanta. In urzicile tinere, productia toxinei inca nu are loc, de aceea, nu se vor folosi urzici mature sau batrane.

PROPRIETATI:In medicina naturista, urzicile sunt folosite pentru urmatoarele proprietati:- Vitaminizeaza si remineralizeaza organismul.
- Elimina starea de anemie.
- Echilibreaza sistemul de aparare al organismului.
- Curata sangele avand efect detoxifiant.- Actioneaza bactericid limitand sau inlaturand multiplicarea bacteriilor.
- Are efect benefic in bronsite si astm. Fluidifica secretiile bronsice si favorizeaza eliminarea lor prin expectoratie. Combate tusea.
- Stimuleaza metabolismul.
- Stimuleaza secretia bilei, secretia pancreatica, gastrica si intestinala, stimuleaza peristaltismul intestinal si digestia.
- Combate diareea, dizenteria si starile inflamatorii ale mucoasei tubului digestiv.
- Actioneaza impotriva viermilor intestinali.
- Activeaza procesele fiziologice de formare a eritrocitelor, leucocitelor si trombocitelor.- Fluidifica sangele.
- Scade glucoza in sange.
- Are actiune hemostatica oprind sangerarea.
- Mareste cantitatea de urina eliminata, contribuind la eliminarea substantelor toxice din sange si in general din organism.
- Favorizeaza eliminarea masiva a acidului uric pe cale renala.
- Stimuleaza secretia glandelor mamare la femeile lauze.
- Activeaza regenerarea tesuturilor si epitelizarea, cicatrizand ranile.
- Influenteaza favorabil reumatismul si guta.
- Provoaca scaderea temperaturii corpului in diferite stari febrile.
- Este tonic capilar si combate matreata.

CHRIS la joaca

Prietenul nostru, Chris, nu se mai poate balaci in Dunare. Apa a scazut si ii e cam frica sa intre in ea... In schimb si-a gasit alte distractii: tavaleala prin iarba sau joaca cu catelusele. Deja daca se intalneste vreun mascul, micuta pufarina alba maraie la el.

Criza se resimte si la catei: multi sunt abandonati pe faleza din Galati... Ce inima pot sa aiba oamenii sa isi lase animalutele de izbeliste?

Parintii Chris ne scriu ca babesioza a atins multi cainim inclusiv un catelus din vecini sufera de aceasta boala, desi avea toate deparazitarile facute si la zi.

De cate ori se intoarce la plimbare, Chris este controlat atent de capuse, sa nu cumva sa se fi agatat vreuna de blanita. "Preventiv, am hotarat sa il deparazitam cu diverse pipete, incepand cu Stronghold si terminand cu Advantix sau Frontline combo", ne scriu ei.

ULYSSE, noul nostru prieten

Am primit un mesaj de la un chow chow foarte frumos, pe care vi-l prezentam si voua:

"Urmărim de mult timp blogul vostru, aşa că senzaţia noastră, acum, scriindu-vă, e că ne-am adresa unor prieteni buni ;).

La început ne-am întrebat dacă nu cumva Momo ar putea fi frăţiorul lui Ulysse al nostru, care, când ne-am hotărât să îl luăm, avea încă un frăţior şi două surori. Dar Momo e un pic mai mic, Ulysse a împlinit în ianuarie trei ani. Au, însă, foarte multe în comun şi, ne-am convins, asta ţine de rasă.

De exemplu, in weekend treceam cu maşina pe o străduţă pe lângă Piaţa Alba Iulia şi observăm pe trotuar un chow chow tuns scurt pe corp, dar cu coama lui lungă şi bogată în zona capului. Am oprit cinci metri mai în faţă, părea singur, nu avea zgardă, nu era vreun om în preajmă pe care să-l putem bănui că i-ar fi stăpân. Am coborât din maşină şi am deschis braţele de bucurie, pentru că nu ne venea să credem ce arătare simpatică aveam în faţă. Credeţi că am prezentat vreun interes pentru el? Nici măcar o privire, o adulmecare, nimic! Şi-a văzut de drum, ocolindu-ne ca pe un copac.

By the way, ştiaţi că există un chow chow vagabond care tot bate străzile prin zona Parcului Cişmigiu? L-am văzut o singură dată, dar ne-a povestit mai multă lume care l-a mai văzut, l-am strigat, dar a fost, şi el, de neclintit, şi-a văzut de drumul lui, fără să ne bage în seamă, cu paşi repezi, ca şi cum trebuia să ajungă undeva la oră fixă.

Aşa e şi Ulysse, pe stradă investighează şi pare că are mereu un scop de atins. E haios, aşa încăpăţânat şi independent cum e, untem fericiţi cu el, ne bucură viaţa.

Cel mai mult îi place să fie scos la plimbare, să mănânce (are meniu hipoalergenic de vreo doi ani încoace, de când a făcut nişte reacţii pe piele, îi gătim orez cu carne macră de vită peste care turnăm o cremă de legume - morcovi, ţelină, dovlecei, păstârnac - fierte şi trecute prin blender) şi să vâneze pisici.

A trebuit să ajungă la vârsta de trei ani ca să îşi dea seama că poate mârâi şi muşca (până atunci era ca un mieluţ curios, dornic imediat să se împrietenească şi mirat când alţi câini îl mârâiau), de vreo câteva luni a devenit mai morocănos şi se mai răsteşte la căţei mai mici decât el, fiind certat de fiecare dată de noi.

Ne face mare plăcere să povestim despre Ulysse si va prezentam si cateva imagini".

Ne bucuram ca ne-ati scris. Ulysse este o frumusete. Intr-adevar, seamana foarte mult cu Momo si, din ceea ce ne scrieti, ne-am dat seama ca sunt la fel si la caracter. Chow-linii sunt foarte distanti, nu iau in seama decat fiintele de care le pasa lor: oamenii de pe strada nu sunt decat niste chestii neinteresante. In privinta mancarii, e o reteta pe care cred ca o putem urma si noi. Asteptam vesti in continuare de la voi.

Pepe si prietena lui, Mimi

La inceputul lui martie, l-am luat pe Pepe, un perus care acum are 4 luni. A inceput sa se invete cu noi, este foarte cuminte, jucaus, vesel si foarte fericit sa cante cand vorbim cu el sau cand aude la tv anumite melodii care lui ii plac.

Am decis, insa, sa ii luam si lui o fetita, cu care sa se joace si sa vorbeasca. Perusii sunt pasari care traiesc in stol, asadar ne-am gandit ca i-ar face placere sa aiba o partenera perusa. Asa ca am cumparat-o pe Mimi, de la acelasi crescator.

Mimi este tot un perus englezesc, asa-numitul perus standard. Ea este o fetita ceva mai mare decat Pepe: crescatorul zice ca are 6 luni, noi credem ca e ceva mai mare, poate in jur de 8 luni. Ar fi fost bine ca baiatul sa fie mai mare decat fetita, insa, dupa cateva zile, am remarcat faptul ca s-au obisnuit unul cu altul, iar ea deja il tolereaza, parand ca vor putea face un cuplu. Fetitele sunt mai "batause", isi pot manifesta caracterul dominant fata de un mascul mai mic. Se pare, insa, ca Pepe reuseste sa se impuna, asa ca vor face un cuplu. Perusii, la fel ca multe alte specii de pasari, isi aleg perechea pe viata.
Noi aveam la Braila o pereche de perusi de multi ani. Baiatul e murit a finalul anului trecut. Fetita efectiv a intrat in depresie imediat. Cei doi zburau impreuna, se chemau tot timpul, se jucau, erau fericiti, dar, dupa ce ea a ramas singura, a devenit foarte trista. Parintii i-au luat un alt baietel cu care sa se joace. Se pare ca perusii sunt foarte emotivi, emotionali, au sentimente profunde.

Dupa doua luni cu noi, am constatat ca Pepe este un papagal foarte atasat de anumite zgomote si imagini. Canta cand aude unele melodii de reclame, care ii plac lui sau daca vorbim cu el. Mimi este speriata deocamdata, tinand cont ca o avem de 4 zile. Se tine dupa el, cand zboara prin casa, incearca sa zboare la fel de repede ca el. Pepe insa are experienta in zbor, iar ea de-abia acum isi intinde aripile pentru prima data. Mimi oboseste repede: face un tur de sufragerie si aterizeaza pe jos. Pepe nu are nicio problema: zboara din sufragerie in hol, pe plante, si inapoi pe cusca.

Cei mai fericiti sunt Maya si Momo: ii urmaresc pe cei doi perusi, Momo fuge dupa ei, il urmareste pe Pepe, vrea sa se joace cu el, o miroase pe Mimi care aterizeaza pe parchet. Nu ii musca, vrea doar sa fuga dupa ei. Maya e mai calma: doar se duce dupa ei, fara sa se apropie foarte mult si fara sa incerce sa ii miroasa.
Din punct de vedere al clasificarii genetice, Pepe este un perus de linie verde, Mimi - de linie albastra. El este un verde-iarba deschis, ea - un albastru-cobalt. El este un perus perlat, adica pe coada nu are pete negre, ci doar conturul lor, formand un fel de perle. Ea este perus clasic.

Deocamdata nu pre vor sa stea cand ne apropiem cu telefonul, sa le facem poze. Mimi nu s-a adaptat complet la noul mediu si ii transmite cumva si lui Pepe agitatia. Cand se vor linisti, intr-o saptamana, o sa vi-i aratam cum se umfla in pene ca doua gogosi.

O pisicuta

Tratament pentru dermatita

Am aflat ieri: problemele de piele pe care le are Momo sunt de la un stafilococ. Blanita i-a fost afectata in cateva locuri punctuale, pe portiuni mici, unde a facut un fel de matreata, apoi a inceput sa ii cada parul, apoi sa ii fie afectata pielea, aproape pana la sange. Nu se vede, dar ne-am ingrijorat constatand ca, desi i le vindecam rapid cu Triderm, apareau altele, la fel.

L-am dus vineri dimineata la Facultatea de Medicina Veterinara, sa ii facem un control. Am asteptat aproape 3 sferturi de ora in fata cabinetului unde se fac consultatii. Doctorita era inconjurata de studenti, care studiau cazurile venite la consult. Nu am mai putut astepta, asa ca am vorbit cu o asistenta care trecea pe acolo. Ea a chemat un coleg, care i-a luat o mostra de piele si cateva fire de par dintr-o zona afectata. Apoi am mers vizavi, unde am lasat eprubeta. Normal, am dat niste bani, pentru ca ne-au ajutat, in loc sa ne lase sa asteptam fara sens.

Analizele sunt bacteriologice (detectare de germeni si bacterii) si micologice (detectare de ciuperci). Primele analize sunt gata dupa o zi-doua, celelalte dupa 3 saptamani.

Ieri am primit rezultatul analizelor bacteriologice: cainele are staphylococcus intermedius. Ca sa va spunem sincer, suntem cumva usurati ca i-au gasit ceva si ca nu e vreo boala sau alergie ciudata care sa nu fie depistata.

Tratamentul este destul de simplu: un antibiotic special impotriva stafilococilor, de la farmacia umana: Cefaclor. Si Essentiale, pentru protectia ficatului la efectul antibioticului. Cefaclor ia una la 12 ore, timp de o saptamana. Iar Essentiale una pe zi timp de o luna. Noi ne gandeam sa ii dam si lui Liv 52, dar medicul veterinar de la facultate ne-a spus ca la caini nu are efect si sa ii luam Essentiale.

Speram sa functioneze tratamentul: din cate ne dam seama acum, otita si dermatita pot fi efectul stafilococului respectiv.

Ne mira de unde a luat Momo stafilococul asta: Maya nu are nimic, cainii din parc sunt sanatosi, fara probleme de piele. Cine stie...

UPDATE 1: Am citit pe net ca un asemenea stafilococ poate intra in organism si datorita unei ciupituri de purice, intr-o zona vulnerabila. Cica puricii si capusele pot transmite asemenea stafilococi - lucru pe care nu prea il intelegem, dar, in fine... Am mai inteles ca stafilococii astia pot fi luati si de la un alt caine, care insa are o imunitate mult mai puternica si nu este bolnav.

Oricum, cred ca este mai bine ca i-am luat lui Momo si zgarda anti-purici si anti-capuse, noi deparazitandu-l extern lunar cu Advantix si Frontline. Masura de precautie este buna si pentru protejarea impotriva babesiozei.

Medicii veterinari ne-au spus ca se confrunta cu o adevarata explozie de babesioza acum, multi caini murind de la aceasta boala crunta transmisa de capuse. Noi am mai scris despre subiectul babesiozei, al bolilor de caini si pisici.

UPDATE 2: continuam prezentandu-va comentariul Ancai, foarte pertinent:

Chow-chow-ul este o rasa cu sensibilitati genetice renale. Verificati functia renala in toate aspectele ei (Creatinina, uree, analiza urinei, chiar si o ecografie) si, daca toate acestea sunt in regula, efectuati un tratament pentru stafilococ.

Cand rinichii nu functioneaza normal apar diverse probleme (de piele, de inima, de tensiune, digestive). Ele sunt secundare functionarii proaste a rinichilor sau, mai bine zis, cauzate de amoniacul din sange, si daca nu se corecteaza acest lucru, va da dintr-o boala in alta.

De multe ori cainii din aceasta rasa fac alergii la medicamentele perfuzabile care contin aminoacizi si care se utilizeaza in cabinete ca sustinere generala si ajutor hepatic. ATENTIE : ESSENTIALE CONTINE AMINOACIZI.

Liv 52 este un drenor hepatic (varsa bila si goleste ficatul).

Cele doua medicamente sunt complet diferite, nu trebuie comparate: Essentiale este un medicament de sinteza, deci chimic, in timp ce Liv 52 este un amestec de substante din plante. Pot sa va spun din experienta ca datorita Essentialelor multa animale au facut gastrita.

ODIHNA

Cam asta facem noi tot timpul, dormim. Chiar daca nu ne suportam foarte mult unul pe celalalt, intotdeauna cand suntem singuri acasa stam unul langa celalalt, sa ne aparam mai bine in caz de pericol.

Despre Royal Canin - comentariu de la Anca

Am primit un comentariu de la Anca la adresa Royal Canin -ului. Vi-l prezentam si voua, ni s-a parut foarte interesant.

Acest tip de hrana (hrana uscata pt animale) a aparut pt cainii din Alaska la inceputul sec XX. Aceasta deoarece ei reprezentau "principalul mijloc de transport" in zona respectiva, iar pe langa ce purtau in sanie trebuiau sa-si care si propria hrana. S-a cautat micsorarea volumului acesteia, dar pastrarea calitatilor nutritionale la maxim. Asa s-a ajuns la obtinerea acestui tip de hrana. Primul producator a fost Hill's-ul. Ei si-au pastrat linia profesionala.

De-a lungul timpului oamenii au devenit extrem de ocupati astfel incat nu-si gatesc nici macar pt ei. In felul acesta hrana uscata pt caini a devenit cautata, de aceea au aparut si "marcile comerciale" cu o valoare nutritionala scazuta. Aceste produse au un cost al materiei prime mic si cauta sa scoata un profit cat mai mare. Ei utilizeaza ca materie prima faina proteica (oase macinate sau alt tip de carne neconsumabila + soia). Deci proteina din analiza calitativa pe care o gasiti inscriptionata pe sac este mai mult de origine vegetala. Cainele este totusi un carnivor. Pentru el digestia proteinei vegetale inseamna obosirea ficatului.

Dupa obtinerea formei uscate a hranei, se adauga un ingrendient care sa "pacaleasca" animalul, care nu citeste eticheta, dar se orienteaza dupa miros, deci boaba este stropita pe exterior cu "glazura" pt nasul lor.

Dintre toti producatorii, cei de la Royal Canin au gasit cel mai apetisant ingredient, cu cel mai tentant miros si de aceea este o hrana cautata si consumata. E ca si cum noi am adauga in mancarea noastra Vegeta sau Delikat. Acestea corecteaza gustul, dar chimizeaza mancarea. Crescatorii folosesc aceasta marca, pt ca exista un program special de sponsorizare al caniselor si cumpara acest produs la un pret de aproximativ 5-6 ron/kg. Este un pret bun pt ei, care utilizeaza cam un sac pe zi si fac reclama mai departe. Dar asta este valoarea reala a Royal-ului. In plus Royal-ul utilizeaza ca si conservant BHA si BHT (Butil hidroxitoluen) pt a evita rancezirea grasimilor, substante care s-au dovedit a fi cancerigene.

Pot sa va spun din experienta, ca majoritatea animalelor care s-au hranit cu Royal au probleme cu pancreasul.

La plimbare

Chow Chow - examen de lucru