FRICA DE MASINA

Parintii Dallmei ne povestesc ca chow-lina este foarte fericita la noua ei casa dar ca au observat ca are frica de masina, nu este in apele ei in masina.

"Am luat-o perioade scurte pentru a se obisnui dar am vazut ca in timpul mersului este cam absenta si mai mult decit atit dupa 5-10minute de mers am constat ca a facut pipi cu toate ca plecasem dupa ce facuse.Probabil cu putin antrenament si pe masura ce va creste se va rezolva aceasta problema", povestesc ei.

Am gasit niste informatii pe internet si le postam si noi aici. Multe persoane se confrunta cu problema asta, noi avem un labrador- Lotto, la parintii din Braila care la fiecare plimbare mai lunga cu masina vomita si ii este rau. Unii caini sunt mai sensibili si probabil asa reactioneaza ei. Noi am mai scris despre problema aceasta AICI

Plimbarea cainelui cu masina, o placere sau un chin?

In general, cainii apreciaza plimbarile cu masina, fiind foarte incantati sa-si insoteasca stapanii peste tot unde acestia merg si sa poata privi lumea in miscare prin luneta automobilului. Cu toate ca majoritatea adora plimbarile in masina, exista caini care, din diverse motive, fie refuza sa se urce in masina, fie se agita tot drumul, fie vomita.

Daca aveti un astfel de caine care se manifesta prin teama sau anxietate cand este vorba de plimbarea cu masina, ar fi ideal sa incercati descoperiti intai care a fost situatia (sau situatiile) care au generat reactia negativa a cainelui fata de autovehicul. Este important sa va amintiti daca i-a fost intotdeauna (de mic) teama de masina sau daca teama si anxietatea au aparut mai tarziu, si eventual in urma carui eveniment.

Teama cainelui de masina din cauza asocierii negativeMulti caini incep sa se teama de drumurile cu masina deoarece le asociaza cu situatii neplacute - este cazul cainilor transportati cu masina la veterinar si care in rest nu prea au parte de plimbari cu autovehiculul. Imaginati-va cum ati reactiona dumneavoastra, ca om, fata de metrou, de exemplu, daca la capatul drumului ar trebui intotdeauna sa faceti o injectie!

Exact la fel reactioneaza si cainele, care invata ca vizitele la veterinar sunt intotdeauna precedate de episodul in care trebuie sa urce in masina, sa stea inauntru in timp ce "pamantul" se misca si brusc sa se trezeasca ajuns, ca prin farmec, exact in locul unde, de fiecare data, se intampla ceva infricosator, dureros sau doar pur si simplu neplacut. Daca patrupedul dumneavoastra ar putea avea acest motiv sa se teama de mersul cu masina, adica se teme de rezultatul plimbarii, nu de masina in sine, puteti incerca inmultirea drumurilor "inofensive" sau cu final placut pentru caine.

De exemplu, alegeti pentru plimbarea zilnica un parc mai departe de casa sau mergeti cu masina chiar si daca parcul e la doi pasi; mergeti la veterinar si atunci cand nu e nevoie de vaccin sau alte tratamente, rugand veterinarul doar sa mangaie cainele si eventual sa-i dea si cate o gustare. Urcati de cateva ori cainele in masina si dati cateva ture in jurul casei, ca apoi sa coborati din masina tot acasa.

In acest fel, in timp, cainele va invata ca mersul cu masina nu este neaparat ceva cu urmari neplacute si ca adesea urmarile sunt chiar dezirabile. Teama cainelui de masina in sineEste posibil ca prietenul canin sa se teama de masina in sine; aspectul, dimensiunea, mirosul interiorului, zgomotul motorului, miscarea, sunt tot atatia factori potentiali de stres, care pot genera teama sau chiar reactii somatice - urinare spontana, voma etc.

In aceasta situatie nu exista neaparat un moment anume care a generat teama; cainele se poate teme de masini in general sau de o masina anume (de exemplu, un caine care mergea cu placere in masina veche dar vomita instantaneu in masina noua, sau refuza sa se urce in ea). Factorii declansatori sunt greu de gasit si aproape imposibil de inlaturat. Este suficient ca pielea in care este imbracat volanul sa aiba un miros mai intepator decat tolereaza cainele sau ca masina sa fi fost pornita cand cainele era relaxat si sperietura sunetului puternic si brusc sa fi ramas intiparita in memoria patrupedului. In aceasta situatie cea mai indicata metoda este desensibilizarea.

Desensibilizarea este procedeul prin care se combate fobia expunand cainele treptat si gradual la stimulul care produce teama. Astfel, in primele cateva zile, doar veti plimba cainele in jurul masinii parcate, fara a avea motorul pornit. Apoi veti deschide portierele masinii si veti repeta plimbarea in jurul masinii, eventual jucandu-va cu cainele si oferindu-i cate o gustare. Dupa alte cateva zile veti incerca sa determinati cainele sa intre in masina, rasplatindu-l de fiecare data cand o face de bunavoie si fara a-l forta daca refuza sa intre. Puteti antrena cainele in jocurile care ii plac, ascunzandu-va de el in masina sau intrand pe o parte si iesind pe cealalta, pana cand, la un moment dat, cainele va va urma.

Continuati acest joc o perioada, pana cand cainele intra cu placere in masina, si in tot acest rastimp jucati-va acest joc lasand portierele deschise si motorul oprit. Dupa ce ati depasit aceasta faza, puteti incepe sa inchideti portierele una cate una, pana cand ajungeti sa inchideti toata masina, lasand cainele afara de indata ce da semne ca vrea sa iasa. Recompensati de fiecare data cainele la intrarea de bunavoie in masina. Odata obisnuit sa stea in masina cu motorul oprit si usile inchise, porniti motorul si stati pur si simplu cu cainele in masina, cu motorul pornit.

La fel, de indata ce vrea sa iasa, deschideti-i portiera. Cand considerati ca este capabil sa stea destul de mult timp in masina, cu motorul pornit, este timpul sa treceti la urmatoarea etapa, ruland autovehiculul cativa metri. Observati reactia cainelui - la primul semn ca vrea sa iasa din masina sau ca vrea sa vomite, opriti si lasati-l sa iasa. Veti prelungi aceste plimbari gradat, de-a lungul a mai multor zile, pana cand, de la cativa metri, ajungeti la cativa kilometri. Din acest moment puteti considera ca desensibilizarea a fost facuta cu succes. Odata desensibilizat, este bine ca prietenul dumneavoastra canin sa beneficieze de plimbari cat de cat regulate si dese, macar o data pe saptamana, ca sa nu-i revina temerile in cazul in care nu intra prea multa vreme in contact cu situatia care ii provocase teama in trecut.

Plimbarile acestea regulate trebuie sa aiba o componenta placuta pentru caine, de exemplu sa-l transporte catre un parc sau alt loc preferat de joaca. Recompensati de fiecare data cainele cand intra in masina.

Prevenirea fricii de masina

Pentru a preveni aparitia temerilor cainelui legate de masina sau de drumurile cu masina, este bine sa respectati urmatoarele principii inca de cand catelul este mic:
- Nu porniti masina cand cainele nu este inca urcat in masina - zgomotul brusc al pornirii motorului l-ar putea speria;
- Nu tipati la caine daca refuza sa intre in masina; mai bine antrenati-l intr-un joc care ii place si faceti-l sa intre in masina in joaca;
- Nu folositi masina numai pentru drumuri cu finalitate neplacuta pentru caine (vaccin, deparazitari interne, alte interventii medicale);
- Nu mergeti la veterinar numai cand este necesar un tratament - mergeti si cand cainele este sanatos, doar pentru ca veterinarul sa-l mangaie.

http://www.animalutze.com/articole/plimbarea-cainelui-cu-masina-o-placere-.php

Cum sa crestem un Chow, astfel incat sa nu fie fricos sau agresiv

Chow Chow este, prin firea sa, un caine tolerant, linistit si curajos. Un Chow agresiv nu reprezinta decat rezultatul lipsei de preocupare a stapanilor fata de el. La fel, un Chow fricos nu este reprezentativ pentru aceasta rasa. Un Chow nu trebuie sa fie agresiv ca un Bull Terrier (rasa relativ recent creata pentru atac), dar nici temator, cum sunt cainii chinezesti "cu motz".

Agresivitatea provine in principal din frica. Un catel care a fost lovit cand era mic de o bicicleta va ataca, cel mai probabil, toate bicicletele, pentru ca ii este teama acestea il vor ataca din nou. Un catel agresat de oameni va deveni, la randul sau, agresiv la adresa acestora, fiindu-i teamă ca ei il vor rani din nou.

Pe de alta parte, un caine vadit temator, permanent cu codita intre picioare, nu poate fi decat o problema pentru stapan, care nu isi va mai permite sa ii dea drumul din lesa. Un catel temator se va refugia intre picioarele stapanului sau va fugi cat il tin picioarele atunci cand va vedea ca spre el se indreapta rapid un un alt caine. Si un caine speriat nu se va mai intoarce la stapan, indiferent cat de tare il va striga acesta.

Exista, insa, cateva ponturi pentru a preveni transformarea Chow-ului intr-un caine agresiv sau temator.

1. Trebuie tinut minte ca Chow Chow-ul trebuie socializat tot timpul, el trebuie sa fie invatat sa accepte calm si alte persoane in afara stapanului, dar si alte animale din jur. De asemenea, el trebuie expus constant la zgomote si situatii noi pentru el.

2. Cei mai multi stapani nu vor ca oamenii de pe strada sa mangaie catelul – asta e o mare greseala! Prin natura sa, Chow Chow este o rasa rezervata fata de straini, iar, daca atunci cand este mic nu e obisnuit cu alti oameni, exista posibilitatea sa devina agresiv la maturitate.

3. Chow Chow-ul trebuie sa cunoasca direct străinii, copii, cainii, pisicile etc cu care se intalneste. El trebuie sa fie scos in parc si lasat sa se joace cu copiii si cu ceilalti caini cu care se intalneste.
Socializarea cu copiii este foarte importanta, pentru ca astfel un Chow matur se va comporta corect cu ei, nu se va speria de gesturile lor bruste, pe care nu le va interpreta ca semne de agresivitate fata de el.

Atentie: Copiii si strainii trebuie invatati cum să-l mângâie!! De preferat, atunci cand vor sa il mangaie, ei trebuie sa se aseze in fata lui. Obligatoriu, ei trebuie sa ii vorbească bland si calm. Obligatoriu: ei trebuie sa nu isi repeada mana pe capul catelului! Strainii trebuie sa intinda mana catre catel, pentru a-i mirosi, „facand cunostinta” in acest fel. Daca strainii isi intind direct mana sa il mangaie pe cap, catelul ar putea refuza acest mod de a cunoaste oameni. Mangaierile pe cap sunt percepute de catel ca o atitudine dominantă care vine din partea celui care a initiat-o, adica strainul.

Atentie: nu luati catelul in brate de fiecare data cand vreun catel il maraie sau da semne ca vrea sa il atace! Ideal este sa intervina stapanul, gonind celalalt caine si distragand atentia propriului catel, printr-o mica “diversiune”, pentru ca el sa considere ca incidentul a fost unul normal. Astfel, se va obisnui ca alti caini il pot marai si va invata sa fie prudent (nu temator, nici inconstient de direct).

In plus, catelul trebuie expus la cat mai multe sunete (claxoanele de masini, zgomotul motoarelor de camion, de motociclete, trenuri etc). In general,catelul trebuie sa se confrunte cu toate situatiile pe care le va traversa cand va fi matur: plimbare cu masina, coborat cu liftul, plimbare pe trotuar, nu doar in parc etc)