Plimbarea cateilor

Desi mama nu prea ii da voie lui Loto sa se plimbe fara lesa, cand a ajuns la Bucuresti el si-a facut, joi, rondul de dimineata la fel ca Momo, adica liber, fara lesa, doar cu zgarda. La 6,30, ora obisnuita la care Momo se trezeste pentru a iesi afara, am plecat in gasca, alaturi de Loto si de prietenul lui Momo, catelul Tzitzi, din gradina blocului nostru.
Despre Tzitzi vom face alt post, pentru ca el este insotitorul aproape de nedespartit al lui Momo, pe traseul zilnic.



Lui Momo i-a placut sa se plimbe cu Loto si abia asteapta sa se intalneasca din nou, la Braila .

.

MOMO SI LOTO, PAUZA DE ROS

Vacanta lui Loto la Bucuresti a luat sfarsit. Negrutul s-a intors la Braila, la parintii lui. Speram ca s-a simtit bine la noi, si ca s-a inteles bine cu Momo. Cele mai placute momente pentru ei au fost pauzele de ros oase, care se finalizau intotdeauna cu un somn profund. Iata si dovada. Inclusiv video!

Maya, acum un an si azi

Vara trecuta, Maya a fost tunsa. Anul asta, insa, nu a mai trecut prin chinul masinii de tuns.

Loto, in vizita la Momo

Labradorul Loto a sosit aseara in vizita la Momo, unde va ramane pana maine. Ne-am plimbat impreuna si aseara si azi-dimineata. Cei doi se cunosc de la Braila si se inteleg foarte bine. Deocamdata au fost foarte obositi dupa plimbarea de dimineata si au dormit tot timpul dupa ce au ajuns in casa. Au fost vegheati indeaproape de Maya. Vom reveni cu poze.

Lucky in Orasul animalelor

Lucky a fost in week-end in Orasul animalelor, din Parcul Carol. Momo nu a ajuns, pentru ca avem masina in service. Iata cateva poze cu Luky si prietenii sai din oraselul cateilor.

Greutatea lui Momo

Standardul pentru Chow Chow nu precizeaza nicio greutate ideala pentru aceasta rasa. Fiecare stapan apreciaza in consecinta. Sfaturile medicilor veterinari si diversele articole de pe forumurile de specialitate spun, in principiu, acelasi lucru: un caine gras este ca si un om gras.

Un caine supraponderal va avea probleme cu incheieturile, probleme de respiratie, de circulatie, diabet, boli ale ficatului, intoleranta la caldura, probleme de piele, boli gastro-intestinale etc.

Cabinetele veterinare sunt pline de caini cu astfel de probleme grave, pe care le-au capatat doar pentru ca stapanii au fost "milosi" si le-au dat sa manance de toate si oricand: de la mancare de cartofi, oase si sarmale, pana la bomboane, ciocolata si prajituri...

Si asa cainii fac prea putina miscare (un caine tinut la bloc are mare noroc daca se plimba 3 ore. Majoritatea stau afara, intr-o zi, in jur de o ora-o ora jumatate, cel mult 2 ore. Restul de 22 de ore stau in casa), deci nu are niciun sens sa ii indopam cu mancare. Opinia general valabila este ca un caine care nu face miscare trebuie sa manance doar strictul necesar, adica mai putin decat scrie pe sacii de mancare.

Un caine cu o greutate ceva mai "light" va fi mult mai sanatos si va trai mai mult decat unul gras - acesta este principiul pe care am incercat sa il luam in calcul in cazul lui Momo. Asa ca am incercat, pe cat posibil, sa nu il "ingreunam" prea mult.

Trebuie tinut cont ca nu toti cainii Chow Chow au aceeasi conformatie. Unii cantaresc 40 de kg si nu sunt deloc grasi. Altii, din contra, la 30 de kg inclina deja sa fie supraponderali. Depinde de fiecare exemplar in parte. Evident, fetitele sunt ceva mai "usoare" decat baietii.

Iata evolutia aproximativa de greutate a lui Momo:

2 luni - 5,5 kg
3 luni - 9 kg
4 luni - 12,5 kg
5 luni - 15,5 kg
6 luni - 21 kg
7 luni - 23 kg
8 luni - 24 kg
9 luni - 25 kg
10 luni - 26 kg
11 luni - 27 kg
12 luni - 28 kg

Pana la 6 luni, a avut salturi mari, luand in greutate de la o zi la alta, practic el crescand vazand cu ochii. Dupa varsta de 6 luni, a crescut constant cu aproximativ un kg pe luna (am rotunjit cifrele). Noi intentionam sa nu il lasam sa depaseasca 31-32 de kg, greutate pe care o consideram cam prea mare pentru conformatia actuala a lui Momo.

Pe net gasit mai multe tabeluri varsta-greutate pentru Chow Chow. In principiu, exista o variatie de 3-4 kg sau chiar 5 kg in plus sau in minus fata de tabelul greutate-varsta al lui Momo

Cum determinam daca un caine e gras sau slab

Fiecare dintre noi apreciem, in timp, cum trebuie sa arate cainele nostru, astfel incat sa nu fie nici gras, nici slab, sa nu fie indopat cu mancare, dar nici sa sufere de foame. Ne-am intrebat cum ne putem da seama daca avem un caine gras sau slab.

Sunt cateva metode simple de a determina daca animalul este gras, slab sau bine proportionat. Cea mai simpla este pipaitul coastelor. Trebuie sa se simta fiecare dintre coaste, cu foarte putina grasime pe ele – atunci totul este ok. Daca degetele intra intr-un strat de grasime pentru a gasi coastele, cainele e gras. Pe de alta parte, daca i se vad coastele (la Chow Chow chestia asta nu prea se poate verifica), cainele e slab.

Se mai poate pipai si zona din jurul cozii, la baza acesteia. Ar trebui sa se simta un strat subtire de grasime. Daca se simt direct oasele, cainele e slab. Daca nu se simte niciun os, cainele e gras.

Se pot pipai si proeminentele osoase ale corpului, cum ar fi coloana vertebrala, umerii sau soldurile. Trebuie sa se simta un strat subtire de grasime. Daca oasele respective se simt imediat sau sunt vizibile, caine e slab. Daca oasele nu se simt sub stratul de grasime, cainele e gras.

Va puteti uita la caine de sus. Animalul trebui sa aiba o talie bine definita, pieptul sa fie mai dezvoltat, mai mare fata de zona unde se termina coastele. Daca oasele ies in evidenta, cainele e slab. Daca talia nu se mai poate distinge, sau daca partea din spate (zona unde se termina coastele) e mai mare decat pieptul, cainele e gras.
Va puteti uita la caine din lateral.”Cuta” abdominala (zona unde se termina coastele) trebuie sa fie mai mica in diametru decat pieptul. Un animal slab va avea o asemenea “cuta” extrem de severa. Cainii grasi aproape ca nu vor avea “cuta” abdominala.

Catmix pentru pisici

Se apropie iarna, asa ca ne-am gandit sa ii dam Mayei ceva suplimente pentru cresterea imunitatii. Ea mananca numai Royal Canin, care are deja vitamine si minerale. Noi i-am cumparat, insa, ieri si o cutie de Catmix, un amestec de 35 de ierburi si plante, creat special pentru sanatatea pisicilor.

Desi ea nu avea neaparata nevoie de asa ceva, l-am luat la insistentele lui mami, care dorea sa ii cumpere ceva special si pentru Maya, nu doar pentru Momo.

Teoretic, prospectul scrie ca acest produs, Catmix, actioneaza ca stimulator al cresterii, este detoxifiant, favorizeaza tranzitului intestinal, contribuie la mentinerea integritatii si refacerii epiteliilor si tesutului osos, mareste eficienta de absorbtie a hranei, reduce numarul imbolnavirilor prin fortifierea sistemului imunitar, optimizeaza functia metabolica, scurteaza perioada de naparlire, imbunatateste circulatia sangvina, creste rezistenta la efort.

Problema e ca Maya nici nu se apropie de iarba asta pisata. Ei ii trebuie aprope 4 grame pe zi, dizolvate in lapte, conserva etc. Pare putin, dar cand pui o jumatate de lingurita de pudra verde, puternic mirositoare intr-o jumatate de cescuta cu lapte, iti dai seama ca e prea mult. Maya a avut aceeasi parere: a mirosit laptele verzui si a plecat stramband din nas.

Se pare, insa, ca am gasit solutia: i-am presarat peste bobitele de mancare. S-a invartit in jurul bobitelor, ne-a mieunat intrigata, a plecat si a revenit la ele, sperand ca mirosul de ierburi o sa dispara – dar degeaba. Pana la urma a fost nevoita sa manance vreo 2-3 crontanele de Royal cu praf de iarba pe ele.

Daca, insa, o sa vedem ca nu ii place si nu ii place, ii dam iarba lui Momo si gata. El nu refuza nimic, daca i se da cu iaurt, pilaf, conserva, ciorbica, etc.

Velcote, supliment pentru piele si blana

Dupa cum am citit pe mai toate forumurile, cainilor si pisicilor cu blana lunga li se recomanda administrarea suplimentelor pentru par si piele mai tot timpul anului, de intretinere. Astfel, cand naparlesc sau la sfatul medicului, li se recomanda dozajul prescris pe respectivul produs, sau chiar o combinatie de vitamine. In rest, cand animanele nu sunt in perioada de schimbare a blanitei, li se poate administra o doza minima.

Noi preferam se le dam si Mayei, si lui Momo asemenea suplimente. Vitadermul ni se pare cel mai indicat pentru amandoi. Lui Momo, cand era mic i-am dat o cutie PetPhos Pelage, apoi, dupa o perioada, i-am dat vreo doua flacoane de Petnil. Am vrut sa incercam si K9 Skin and Coat Support, dar nu am mai gasit.

Am tot incercat atatea produse (si am ramas pana acum la Vitaderm) pentru ca in Romania nu se gasea Velcote, pe care noi l-am tot cautat. Velcote e un ulei recomandat cam de toata lumea care se pricepe la caini. Am vazut, insa, ca a ajuns si in Romania acest produs si deja am luat, ieri, o sticla de 500 de ml de Velcote. Nu e deloc ieftin, costa 135 RON, dar lui Momo trebuie sa ii ajunga peste 3 luni. Am facut calculul si iesim mai ieftin decat daca am fi luat orice alt supliment pentru blana si piele.

Teoretic, din ce spun cei care l-au folosit, Velcote mentine blana stralucitoare, reduce scarpinatul, combate caderea parului, micsoreaza perioada de naparlire, mentine o pigmentare maxima, previne problemele de piele etc. O sa vedem daca e chiar asa de miraculos si o sa va spunem…

Suport pentru castroanele cu mancare

Cand l-am luat pe Momo, i-am pus castronelele de mancare direct pe jos. Am constatat ca, de cate ori se ducea sa manance, se baga aproape cu totul in orezul cu pui, grohaind fericit ca un porcusor in timp ce infuleca.

Ulterior am cumparat un "duo-feed" pentru mancare si apa, un fel de cutie de plastic in care se puneau castronelele. Astfel Momo a invatat sa manance "frumos", fara sa isi bage tot capul in mancare. Suportul asta nu a rezolvat, insa, o mare problema: incepuse sa ii creasca blanita si, cand bea apa, isi baga in castron nu doar boticul, ci si parul mai lung de pe gat. Apa i se scurgea apoi pe piept, astfel ca era mai tot timpul ud, indiferent cat ne chinuiam sa il uscam cu prosoape.

In plus, am citit ca este de preferat ca, la rasele de talie medie si mare, recipientele de mancare sa fie dispuse cumva sub nivelul gurii, pentru o pozitie cat mai confortabila, care sa nu ingreuneze digestia.

Ca sa nu isi mai bage blanita de pe barbie si piept in apa, i-am pus catronelele pe niste cutii de pantofi suprapuse, pe care am asezat o musama. Aranjamentul a rezolvat cumva problema blanitei ude, pentru ca bolul cu apa era dispus exact la nivelul boticului. Dupa ce bea, il stergeam usor la gura cu prosopul lui, sa nu ii mai picure apa pe blana de sub botic.

Am cautat suporturi pentru castronele, care sa ii ridice bolurile de mancare si apa la nivelul gurii, dar cele din pet shopuri ni s-au parut destul de scumpe.

Am gasit, insa, in Ikea, acest model, care costa 250 de mii. Castroanele ii ajung cam la nivelul gurii, e usor de curatat, fiind facut, de fapt, din cateva tije de otel, si nici nu aluneca pentru ca fiecare "picior" se sprijina pe niste mici suporti de cauciuc.

Fiind obisnuit sa manance "la inaltime", Momo s-a adaptat imediat la noul suport, ba chiar a parut ca nici nu observa diferenta. Ii place sa mamance din castronelul de pe suport, iar dupa ce bea apa (in special dupa ce venim de afara si e insetat), il stergem la botic cu prosopul si nu mai avem probleme cu barbia umeda.

Si crescatorii din strainatate folosesc diverse suporturi pentru mancare si apa. Ei argumenteaza ca astfel cainii nu se mai uda deloc pe barbie si pe piept, sau se uda foarte putin si poti fi stersi usor. O blana uda tot timpul nu numai ca miroase, dar poate genera si drumuri catre cabinetul veterinar. Nici pielea nu se va usca, ci va ramane tot timpul umeda si se va irita. De la iritatie la dermatita nu e decat un pas, aproape inevitabil. La fel de usor, aproape pe neobservate, o dermatita usoara se poate transforma intr-un "hot spot" sever. Asa ca ne-am gandit sa incercam sa preintampinam asemenea probleme.

JUCARII NOI PENTRU MOMO SI MAYA

Acestea sunt noile jucarii ale lui Momo si ale Mayei: BONDARUL, DINOZAURUL SI PANTOFUL, dar si PAMATUFUL de la Expozitia de pisici. Jucariile de plus le-am cumparat de la IKEA. Le place mult sa se joace cu ele. Avem si filmulete cu demonstratia.

CUM RADEAM DE MOMO CAND ERA MIC

Asa ne amuzam cu Momo cand era mititel. Avea o fata atat de scumpica, ca nu puteam sa ma abtin sa nu rad de el....

PS: Pe 25 octombrie implinim 1 an!!! :))))

Mancare la conserva pentru Momo

Momo nu a fost niciodata incantat sa manance bobite. Cand simtea ca ii punem in castronel orez cu pui era innebunit de placere, grohaia fericit ca un porcursor si sarea in sus in jurul nostru.

Hill’s nu i-au placut deloc. Ulterior, vreo 2 luni nu i-am mai dat decat bobitele de Royal Canin, carea pareau sa ii placa mai mult, desi nici dupa astea nu se omora, ci le manca pentru ca nu avea incotro.

Cu Acana este aceeasi poveste: la inceput hapaia cate un castronel (e adevarat, am facut testul gustului la Braila, unde „partener” al acestui experiment era labradorul Loto, astfel ca se indemnau parca reciproc sa manance. Cand unul vedea ca celalalt se apropie de castronelele cu noua mancare, venea si el sa manance). Acum vedem ca mananca si crontanelele astea doar pentru ca ii e foame si ne e clar ca nu ii place gustul lor.

Am constatat ca Momo ar manca orice bobite daca ii punem in castronel putina conserva. Am verificat piata conservelor pentru caini de le noi si am vazut ca, in principiu, toate contin in jur de 80% apa. Insa calitatea difera foarte mult.

Am gasit niste conserve Applaws, care acum au intrat pe piata, lui Momo ii plac mult, dar sunt scumpe. O conserva de 150 de grame costa 60 de mii. E adevarat ca nu i-o dam pe toata odata, ci ii amestecam cate putin din ea cu bobitele, pe care le mananca astfel cu pofta. O conserva ne ajunge pentru 3 zile (Momo manca de 2 ori pe zi).

Noi o sa cautam alta marca, ceva mai ieftina si de buna calitate. Este insa destul de greu sa alegi o mancare dupa specificarile de pe siteurile din Romania, pentru ca la noi nu se detaliaza continutul, ci se expun doar cateva chestii generale (ceea ce pune un semn de intrebare asupra produselor vandute).

LUCKY