POVESTEA LUI MOMO- INCEPUTUL

Asa a inceput povestea noastra, si a lui Momo. Era 26 decembrie cand mogaldeata mica a ajuns, dupa un drum obositor cu masina, timp in care a sforait in bratele lu mami, acasa la el. Era cadoul nostru de Sarbatori! Si ce cadou!

Binenteles ca a intrat imediat sub dus, pentru ca mirosea ca un purcelus ( la canisa ii tineau in paie). Apoi a adormit....si a dormit...mult...apoi s-a jucat, a facut pipi in pampers, si s-a jucat iar. Parca ar fi fost cu noi de cand s-a nascut. A doua zi am avut probleme cu burtica, si am ajuns la medic. din fericire nu era nimic grav.

De atunci, am tot crescut. Mult. Acum suntem un caine mare si jucaus.

Si am implinit un an de viata!

ASTAZI AM IMPLINIT 1 AN

LA MULTI ANI!

PENTRU BAIETI: MOMO SI LUCKY ( SI SURIOARELE LOR, ORIUNDE AR FI ELE)

SA CREASCA FRUMOSI, SANATOSI SI CUMINTI!

Doi Chow Chow au tras pana acasa un om cu piciorul rupt

Ziarul Daily Record Roxbury relateaza ca doi caini din rasa Chow Chow l-au tras pana acasa pe un om care isi rupsese piciorul, pe o distanta de o jumatate de kilometru.

Andy Dolan ii plimba pe cei doi Chow Chow ai viitoarei sale soacre pe langa fostele sine de tren din Port Morris cand a alunecat si a cazut de pe un deal. Si-a dat seama că a intrat in bucluc atunci cand si-a dat seama ca nu mai poate calca pe un picior.

Initial, si-a imaginat ca ii va fi greu sa urce dealul doar intr-un picior si incerca sa gaseasca o solutie cum sa faca asta. Unul dintre cei doi caini si-a pus capul pe pieptul lui Dolan. Americanul a luat gestul animalului ca pe un sfat, astfel ca l-a chemat si pe celalalt caine.
Cu ajutorul leselor, Dolan a fost tarat de cei doi Chow Chow – Jagger şi KC – pe panta de 10 metri a dealului de indiguire, apoi inca o jumatate de kilometru pana acasa, unde a ajuns in siguranta.

"Cainii fost langa mine tot timpul si m-au tras, pentru că nu am putut merge deloc", a spus Andy Dolan. Tanarul a aratat ca cei doi caini s-au oprit atunci cand au simtit ca el avea nevoie de o pauza, pentru ca il durea piciorul, iar mainile ii amortisera de la stransul leselor.
"Ne-am oprit pentru odihna si cei doi Chow Chow au venit langa mine de fiecare data”, a sustinut Dolan

Gail Colligan, mama logodnicei lui Dolan, a precizat ca a mai avut si alti doi Chow Chow si ca nu a remarcat la aceasta rasa tendinte agresive. Andy Dolan a adaugat ca Jagger si K.C. nu au fost dresati. “Doar am avut grija de ei si i-am plimbat”, a spus el.

Somn de catel

Dupa ce terminam plimbarea de dimineata si venim in casa, Momo mananca, apoi doarme pana la pranz, cand vrea sa iasa din nou afara. Uneori, atunci cand se joaca mult timp cu diversi caini pe afara, Momo sforaie, rupt de oboseala.

La joaca in parc

Sambata am iesit in Parcul Circului, dar lui Momo nu prea i-a placut pentru ca si in tarcul de caini, dar si pe alei, nu erau decat niste catei mici, cu care el nu prea se joaca (am observat ca, in general, prefera cainii de talia lui). Ieri, insa, am ajuns in Izvor (ne-am gasit timp in ultimul moment) si pentru Momo a fost un adevarat paradis.

De fiecare data cand coboara din masina in Parcul Izvor, Momo o ia la goana, fericit, cativa zeci de metri, sarind ca o caprita pe covorul de iarba. De data asta, insa, a facut niste ture de forta, alergand de colo-colo, inainte si inapoi, de ziceai ca e un ogar, nu un Chow Chow compact si greoi ca un urs.

Am stat in parc mai mult de o ora, doar pentru ca el nu se mai satura de alergat. S-a jucat cu aproape toti cateii pe care i-a intalnit. Ţâşnea ca o tornada in jurul lor, se ridica in doua labute, se prefacea ca ii musca, se lasa alergat, apoi ii alerga ei, fugea in toate partile, fericit.

Cine l-ar fi vazut pe Momo in parc asta-vara, in vremea caldurilor toride din august, si l-ar intalni din nou acum, cand afara e racoare, nu l-ar mai recunoaste. E vioi si plin de viata: se vede ca nu mai este afectat de caldura. La fel s-a comportat asta vara cand am fost cateva zile la Sinaia: seara si dimineata fugea fericit prin iarba parcului din centrul orasului.

Poate ca energia si dorinta de joaca sa fie si un efect al uleiului Velcote (prospectul spune ca ar fi si un factor pentru vitalitatea animalului, dar ramane de vazut daca este asa). Sau sa se datoreze si celor 10-15 pastile de K9 Complete Motion pe care le lasasem in cutie de asta-primavara si pe care i le dam acum (primavara si toamna se poate administra preventiv, pentru protectie, timp de 2-3 saptamani - asa am inteles de la veterinari).

Plimbarea cateilor

Desi mama nu prea ii da voie lui Loto sa se plimbe fara lesa, cand a ajuns la Bucuresti el si-a facut, joi, rondul de dimineata la fel ca Momo, adica liber, fara lesa, doar cu zgarda. La 6,30, ora obisnuita la care Momo se trezeste pentru a iesi afara, am plecat in gasca, alaturi de Loto si de prietenul lui Momo, catelul Tzitzi, din gradina blocului nostru.
Despre Tzitzi vom face alt post, pentru ca el este insotitorul aproape de nedespartit al lui Momo, pe traseul zilnic.



Lui Momo i-a placut sa se plimbe cu Loto si abia asteapta sa se intalneasca din nou, la Braila .

.

MOMO SI LOTO, PAUZA DE ROS

Vacanta lui Loto la Bucuresti a luat sfarsit. Negrutul s-a intors la Braila, la parintii lui. Speram ca s-a simtit bine la noi, si ca s-a inteles bine cu Momo. Cele mai placute momente pentru ei au fost pauzele de ros oase, care se finalizau intotdeauna cu un somn profund. Iata si dovada. Inclusiv video!

Maya, acum un an si azi

Vara trecuta, Maya a fost tunsa. Anul asta, insa, nu a mai trecut prin chinul masinii de tuns.

Loto, in vizita la Momo

Labradorul Loto a sosit aseara in vizita la Momo, unde va ramane pana maine. Ne-am plimbat impreuna si aseara si azi-dimineata. Cei doi se cunosc de la Braila si se inteleg foarte bine. Deocamdata au fost foarte obositi dupa plimbarea de dimineata si au dormit tot timpul dupa ce au ajuns in casa. Au fost vegheati indeaproape de Maya. Vom reveni cu poze.

Lucky in Orasul animalelor

Lucky a fost in week-end in Orasul animalelor, din Parcul Carol. Momo nu a ajuns, pentru ca avem masina in service. Iata cateva poze cu Luky si prietenii sai din oraselul cateilor.

Greutatea lui Momo

Standardul pentru Chow Chow nu precizeaza nicio greutate ideala pentru aceasta rasa. Fiecare stapan apreciaza in consecinta. Sfaturile medicilor veterinari si diversele articole de pe forumurile de specialitate spun, in principiu, acelasi lucru: un caine gras este ca si un om gras.

Un caine supraponderal va avea probleme cu incheieturile, probleme de respiratie, de circulatie, diabet, boli ale ficatului, intoleranta la caldura, probleme de piele, boli gastro-intestinale etc.

Cabinetele veterinare sunt pline de caini cu astfel de probleme grave, pe care le-au capatat doar pentru ca stapanii au fost "milosi" si le-au dat sa manance de toate si oricand: de la mancare de cartofi, oase si sarmale, pana la bomboane, ciocolata si prajituri...

Si asa cainii fac prea putina miscare (un caine tinut la bloc are mare noroc daca se plimba 3 ore. Majoritatea stau afara, intr-o zi, in jur de o ora-o ora jumatate, cel mult 2 ore. Restul de 22 de ore stau in casa), deci nu are niciun sens sa ii indopam cu mancare. Opinia general valabila este ca un caine care nu face miscare trebuie sa manance doar strictul necesar, adica mai putin decat scrie pe sacii de mancare.

Un caine cu o greutate ceva mai "light" va fi mult mai sanatos si va trai mai mult decat unul gras - acesta este principiul pe care am incercat sa il luam in calcul in cazul lui Momo. Asa ca am incercat, pe cat posibil, sa nu il "ingreunam" prea mult.

Trebuie tinut cont ca nu toti cainii Chow Chow au aceeasi conformatie. Unii cantaresc 40 de kg si nu sunt deloc grasi. Altii, din contra, la 30 de kg inclina deja sa fie supraponderali. Depinde de fiecare exemplar in parte. Evident, fetitele sunt ceva mai "usoare" decat baietii.

Iata evolutia aproximativa de greutate a lui Momo:

2 luni - 5,5 kg
3 luni - 9 kg
4 luni - 12,5 kg
5 luni - 15,5 kg
6 luni - 21 kg
7 luni - 23 kg
8 luni - 24 kg
9 luni - 25 kg
10 luni - 26 kg
11 luni - 27 kg
12 luni - 28 kg

Pana la 6 luni, a avut salturi mari, luand in greutate de la o zi la alta, practic el crescand vazand cu ochii. Dupa varsta de 6 luni, a crescut constant cu aproximativ un kg pe luna (am rotunjit cifrele). Noi intentionam sa nu il lasam sa depaseasca 31-32 de kg, greutate pe care o consideram cam prea mare pentru conformatia actuala a lui Momo.

Pe net gasit mai multe tabeluri varsta-greutate pentru Chow Chow. In principiu, exista o variatie de 3-4 kg sau chiar 5 kg in plus sau in minus fata de tabelul greutate-varsta al lui Momo

Cum determinam daca un caine e gras sau slab

Fiecare dintre noi apreciem, in timp, cum trebuie sa arate cainele nostru, astfel incat sa nu fie nici gras, nici slab, sa nu fie indopat cu mancare, dar nici sa sufere de foame. Ne-am intrebat cum ne putem da seama daca avem un caine gras sau slab.

Sunt cateva metode simple de a determina daca animalul este gras, slab sau bine proportionat. Cea mai simpla este pipaitul coastelor. Trebuie sa se simta fiecare dintre coaste, cu foarte putina grasime pe ele – atunci totul este ok. Daca degetele intra intr-un strat de grasime pentru a gasi coastele, cainele e gras. Pe de alta parte, daca i se vad coastele (la Chow Chow chestia asta nu prea se poate verifica), cainele e slab.

Se mai poate pipai si zona din jurul cozii, la baza acesteia. Ar trebui sa se simta un strat subtire de grasime. Daca se simt direct oasele, cainele e slab. Daca nu se simte niciun os, cainele e gras.

Se pot pipai si proeminentele osoase ale corpului, cum ar fi coloana vertebrala, umerii sau soldurile. Trebuie sa se simta un strat subtire de grasime. Daca oasele respective se simt imediat sau sunt vizibile, caine e slab. Daca oasele nu se simt sub stratul de grasime, cainele e gras.

Va puteti uita la caine de sus. Animalul trebui sa aiba o talie bine definita, pieptul sa fie mai dezvoltat, mai mare fata de zona unde se termina coastele. Daca oasele ies in evidenta, cainele e slab. Daca talia nu se mai poate distinge, sau daca partea din spate (zona unde se termina coastele) e mai mare decat pieptul, cainele e gras.
Va puteti uita la caine din lateral.”Cuta” abdominala (zona unde se termina coastele) trebuie sa fie mai mica in diametru decat pieptul. Un animal slab va avea o asemenea “cuta” extrem de severa. Cainii grasi aproape ca nu vor avea “cuta” abdominala.

Catmix pentru pisici

Se apropie iarna, asa ca ne-am gandit sa ii dam Mayei ceva suplimente pentru cresterea imunitatii. Ea mananca numai Royal Canin, care are deja vitamine si minerale. Noi i-am cumparat, insa, ieri si o cutie de Catmix, un amestec de 35 de ierburi si plante, creat special pentru sanatatea pisicilor.

Desi ea nu avea neaparata nevoie de asa ceva, l-am luat la insistentele lui mami, care dorea sa ii cumpere ceva special si pentru Maya, nu doar pentru Momo.

Teoretic, prospectul scrie ca acest produs, Catmix, actioneaza ca stimulator al cresterii, este detoxifiant, favorizeaza tranzitului intestinal, contribuie la mentinerea integritatii si refacerii epiteliilor si tesutului osos, mareste eficienta de absorbtie a hranei, reduce numarul imbolnavirilor prin fortifierea sistemului imunitar, optimizeaza functia metabolica, scurteaza perioada de naparlire, imbunatateste circulatia sangvina, creste rezistenta la efort.

Problema e ca Maya nici nu se apropie de iarba asta pisata. Ei ii trebuie aprope 4 grame pe zi, dizolvate in lapte, conserva etc. Pare putin, dar cand pui o jumatate de lingurita de pudra verde, puternic mirositoare intr-o jumatate de cescuta cu lapte, iti dai seama ca e prea mult. Maya a avut aceeasi parere: a mirosit laptele verzui si a plecat stramband din nas.

Se pare, insa, ca am gasit solutia: i-am presarat peste bobitele de mancare. S-a invartit in jurul bobitelor, ne-a mieunat intrigata, a plecat si a revenit la ele, sperand ca mirosul de ierburi o sa dispara – dar degeaba. Pana la urma a fost nevoita sa manance vreo 2-3 crontanele de Royal cu praf de iarba pe ele.

Daca, insa, o sa vedem ca nu ii place si nu ii place, ii dam iarba lui Momo si gata. El nu refuza nimic, daca i se da cu iaurt, pilaf, conserva, ciorbica, etc.

Velcote, supliment pentru piele si blana

Dupa cum am citit pe mai toate forumurile, cainilor si pisicilor cu blana lunga li se recomanda administrarea suplimentelor pentru par si piele mai tot timpul anului, de intretinere. Astfel, cand naparlesc sau la sfatul medicului, li se recomanda dozajul prescris pe respectivul produs, sau chiar o combinatie de vitamine. In rest, cand animanele nu sunt in perioada de schimbare a blanitei, li se poate administra o doza minima.

Noi preferam se le dam si Mayei, si lui Momo asemenea suplimente. Vitadermul ni se pare cel mai indicat pentru amandoi. Lui Momo, cand era mic i-am dat o cutie PetPhos Pelage, apoi, dupa o perioada, i-am dat vreo doua flacoane de Petnil. Am vrut sa incercam si K9 Skin and Coat Support, dar nu am mai gasit.

Am tot incercat atatea produse (si am ramas pana acum la Vitaderm) pentru ca in Romania nu se gasea Velcote, pe care noi l-am tot cautat. Velcote e un ulei recomandat cam de toata lumea care se pricepe la caini. Am vazut, insa, ca a ajuns si in Romania acest produs si deja am luat, ieri, o sticla de 500 de ml de Velcote. Nu e deloc ieftin, costa 135 RON, dar lui Momo trebuie sa ii ajunga peste 3 luni. Am facut calculul si iesim mai ieftin decat daca am fi luat orice alt supliment pentru blana si piele.

Teoretic, din ce spun cei care l-au folosit, Velcote mentine blana stralucitoare, reduce scarpinatul, combate caderea parului, micsoreaza perioada de naparlire, mentine o pigmentare maxima, previne problemele de piele etc. O sa vedem daca e chiar asa de miraculos si o sa va spunem…

Suport pentru castroanele cu mancare

Cand l-am luat pe Momo, i-am pus castronelele de mancare direct pe jos. Am constatat ca, de cate ori se ducea sa manance, se baga aproape cu totul in orezul cu pui, grohaind fericit ca un porcusor in timp ce infuleca.

Ulterior am cumparat un "duo-feed" pentru mancare si apa, un fel de cutie de plastic in care se puneau castronelele. Astfel Momo a invatat sa manance "frumos", fara sa isi bage tot capul in mancare. Suportul asta nu a rezolvat, insa, o mare problema: incepuse sa ii creasca blanita si, cand bea apa, isi baga in castron nu doar boticul, ci si parul mai lung de pe gat. Apa i se scurgea apoi pe piept, astfel ca era mai tot timpul ud, indiferent cat ne chinuiam sa il uscam cu prosoape.

In plus, am citit ca este de preferat ca, la rasele de talie medie si mare, recipientele de mancare sa fie dispuse cumva sub nivelul gurii, pentru o pozitie cat mai confortabila, care sa nu ingreuneze digestia.

Ca sa nu isi mai bage blanita de pe barbie si piept in apa, i-am pus catronelele pe niste cutii de pantofi suprapuse, pe care am asezat o musama. Aranjamentul a rezolvat cumva problema blanitei ude, pentru ca bolul cu apa era dispus exact la nivelul boticului. Dupa ce bea, il stergeam usor la gura cu prosopul lui, sa nu ii mai picure apa pe blana de sub botic.

Am cautat suporturi pentru castronele, care sa ii ridice bolurile de mancare si apa la nivelul gurii, dar cele din pet shopuri ni s-au parut destul de scumpe.

Am gasit, insa, in Ikea, acest model, care costa 250 de mii. Castroanele ii ajung cam la nivelul gurii, e usor de curatat, fiind facut, de fapt, din cateva tije de otel, si nici nu aluneca pentru ca fiecare "picior" se sprijina pe niste mici suporti de cauciuc.

Fiind obisnuit sa manance "la inaltime", Momo s-a adaptat imediat la noul suport, ba chiar a parut ca nici nu observa diferenta. Ii place sa mamance din castronelul de pe suport, iar dupa ce bea apa (in special dupa ce venim de afara si e insetat), il stergem la botic cu prosopul si nu mai avem probleme cu barbia umeda.

Si crescatorii din strainatate folosesc diverse suporturi pentru mancare si apa. Ei argumenteaza ca astfel cainii nu se mai uda deloc pe barbie si pe piept, sau se uda foarte putin si poti fi stersi usor. O blana uda tot timpul nu numai ca miroase, dar poate genera si drumuri catre cabinetul veterinar. Nici pielea nu se va usca, ci va ramane tot timpul umeda si se va irita. De la iritatie la dermatita nu e decat un pas, aproape inevitabil. La fel de usor, aproape pe neobservate, o dermatita usoara se poate transforma intr-un "hot spot" sever. Asa ca ne-am gandit sa incercam sa preintampinam asemenea probleme.

JUCARII NOI PENTRU MOMO SI MAYA

Acestea sunt noile jucarii ale lui Momo si ale Mayei: BONDARUL, DINOZAURUL SI PANTOFUL, dar si PAMATUFUL de la Expozitia de pisici. Jucariile de plus le-am cumparat de la IKEA. Le place mult sa se joace cu ele. Avem si filmulete cu demonstratia.