Natasha a implinit 7 luni, este sanatoasa, vesela si fericita. Acum locuieste si cu o pisicuta, careia ii este frica de micuta blanoasa. Natasha vrea, insa, doar sa se joace, nu este agresiva cu colega ei.
Natasha mananca in principal mancare gatita, nu prea ii plac bibitele - normal. Si Momo facea la fel cand era mic, dar acum, ca nu ii mai dam deloc mancare gatita, nu mai are incotro.Natasha este destul de reticenta fata de oameni (si copii), ca orice alt chow chow veritabil, care nu se ataseaza decat de stapanii sai. Copiii vor veni insa sa o mangaie, pentru ca arata ca un ursulet de plus, asa ca trebuie cumva obisnuita cu micutii, sa nu cumva sa ii muste sau sa ii sperie. Chow chow este rasa care nu prea isi arata aversiunea cu maraituri, cu pot musca direct.Acum, Natasha va incepe un program de dresaj elementar. Noi, insa nu stim niciun dresor. Pe Momo am incercat (cu un succes relativ) sa il dresam noi: sa vina la noi, sa nu se duca prea departe, sa nu muste, sa stea culcat sau in sezi etc. PS: avem carti de dresaj online, insa, pentru ca am fost destul de aglomerati, nu le-am trimis inca.
Dupa ceva tim de inactivitate pe blog, revenim (din concediu). O sa va povestim unde am fost si ce au facut animalele. Avem insa multe mesaje pe mail si pe blog de la prieteni Incepem sa le postam si o sa va raspundem tuturor.
Astazi il puteti vedea pe Fram, care a implinit 5 luni. La multi ani si tot ce isi doreste de la cei dragi. De ziua lui a primit cadou un fel de baton pe care l-a savurat cu o placere uimitoare si ,fiind foarte mare, a lasat si pe a doua zi. A crescut, are 13 kg, mami i-a luat un parfum de coacaze, este periat zilnic, devine din ce in ce mai energic si se joaca zilnic cu orice persoana de-a casei si cu orice jucarie. In urma cu o luna ignora toate jucariile, dar s-a schimbat. Tot ce prinde si e al lui, cel putin 10 minute e in dintisori. Nu mai merge aiurea pe strada, uneori trage in lesa daca e ceva interesant. Dar, in rest, nu mai este asa de rau si de nervos pe lesa. A mancat si prima conserva care i-a placut atat de mult incat a "spalat| castronul. A invatat pozitiile "sezi" si "culcat" desi atunci cand este afara uita de ele, dar, in fond, este doar un catelus. "Sunt ,dupa cum spune mami un catel mult mai mare si mai frumos. Am devenit un pretentios, nu ma mangaie decat cei care au un anumit standard pentru catelusii asa frumosi ca mine. Nu dorm asa de mult cum dormeam inainte,seara ma duc langa patul stapanei si sforai pana dimineata fara nici o problema. Va trimit cateva poze de la ziua mea si sper sa va placa", ne scrie Fram.
Atentie: o prietena este nevoita sa isi doneze catelusa chow chow, in varsta de un an. Isi va da catelusa doar unor iubitori adevarati, care ii pot asigura conditiile optime, exclus copiii care vor sa ia un catel, fara stirea parintilor, exclus samsarii care vor sa o vanda mai departe, exclus neseriosii. Doritorii sa isi posteze comentarii cu mailurile lor, pentru a-i pune in legatura cu propriatara catelusei.
Am citit ca pisicile nu prea vor sa isi schimbe mancarea care le place, dar cainii se plictisesc la un moment dat de aceeasi hrana. Asa si pare a fi. Maya mananca numai Royal Canin (orice fel, dar acum, pentru ca am sterilizat-o, ii dam in special mancare speciala pentru pisici castrate), iar daca ii dam altceva, miauna, protesteaza, se invarte in jurul bobitelor si asteapta sa ii dam din nou Royalul ei. Ea mai vrea din cand in cand bucatele de piept de pui la gratar sau fiert si eventual niste crema de vanilie. Cainele, in schimb, vrea de toate, se vede ca isi doreste sa completeze mancarea bobite cu alte chestii, care au alt gust si alta consistenta. De altfel, ii si diversificam periodic mancarea comerciala.
Dupa vreo un an si jumatate de Artemis, ne-am gandit sa ii mai schimbam mancarea cainelui. Acum am gasit Taste of the wild. Noi i-am luat Taste of the wild high prairie, bazata in special pe carne de vanat, miel si pui. Are 32% proteina, dar pare o mancare ok. E cotata cu 6 stele, fiind o hrana fara cereale, care are indeajuns de multa carne. Si Taste of the wild wetlands pare ok, si ea de 6 stele (fara cereale, fara porumb, sfecla, dar cu carne suficienta). Poate o sa ii luam si Taste of the wild pacific stream, sa vedem cum se comporta
Lui Momo ii mai scapam care o bucata de os moale de la pieptul de pui, sau ce ne ramane noua sau copilului de la masa: ciorba, mancaruri diverse cu pui, etc. Cainele vrea sa manance inclusiv fructe: ii place marul (ar manca oricat), i-am mai dat prune (evident, fara sambure). Cainelui ii mai place iaurtul si branza proaspata - nu prea i-am mai dat in ultima vreme, dar o sa incepem sa ii mai completam masa cu niste iaurt mai ieftin si fara prea multa grasime.
Pierderea memoriei, paralizia parţială sau totală şi chiar decesul sunt urmările boreliozei (o formă a bolii lyme), infecţie transmisă în principal de căpuşe, care a fost înregistrată la mii de persoane, în ultimii doi ani. În momentul de faţă, în România, persoanele pot verifica dacă au sângele infectat din cauza acestei boli doar cu un microscop deţinut de un cabinet veterinar privat din Capitală.
Pacienţii cu ameţeli sau cu dureri de cap puternice, rezistente la antibiotice, ar trebui verificaţi pentru borelioză.
Singurul microscop care poate depista borelioza la om (microscop ce operează în câmp întunecat) se află la un cabinet veterinar privat din Sectorul 1 al Capitalei. “Boala lyme nu este transmisă numai prin căpuşă. Numele bolii vine de la oraşul american Lyme, unde a fost depistată pentru prima oară, iar acolo, toţi locuitorii aveau această infecţie. Până acum, românii erau nevoiţi să se ducă până în Ungaria pentru microscopie în câmp întunecat. După ce am adus noi microscopul, ne-au fost aduse probe de sange de la mai mulţi pacienţi, de la medici cu care colaborăm, pentru a le face aceste analize. Toţi aveau această boală. Este singurul microscop de acest gen din România. Singurul folosit, fiindcă a mai fost achiziţionat unul în Constanţa, dar deocamdată se testează”, ne-a declarat medicul veterinar Cristian Moscu.
Simptomele la om: 1.Ameţeală – este cel mai frecvent simptom; 2.Dureri articulare; 3.Durerile şi ameţelile sunt rezistente la antibiotice şi antiinflamatorii.
Simptomele la animale:
“Această boală poate rămâne în fază latentă şi poate evolua şi 20 de ani, ori un câine nu trăieşte 20 de ani. Simptomele care apar la animale sunt lipsa poftei de mâncare, febră şi tremur într-o anumită zonă a corpului, într-un anumit membru. Ziua următoare, după ce se constată refuzul animalului de a mânca, este bine ca stăpânul să-l ducă la medicul veterinar”, ne-a explicat medicul veterinar Cristian Moscu. (articol preluat din ziarul Puterea)
Ea este Sarah, noua noastra prietena chow chow. Micuta are 3 luni, locuieste in Bucuresti, este - dupa cum vedeti - foarte energica, vesela si jucausa. Sarah este o minune de chow chow. Asteptam vesti cum creste mare si frumoasa.
El este Fram, noul nostru prieten, care maine implineste 4 luni! Ursuletul Fram este din Bacau si deja are 9 kg. Pufarinul roscat este jucaus cand vrea, doarme mult pe gresie si este pofticios din cale-afara.Ii place sa se urce in pat si se trezeste la 9. Deocamdata, ca orice catel, nu se tine dupa stapana lui, dar, luat de avant, se duce fara sa isi dea seama direct in strada. Micutul este alintat fara masura, are ca jucarii un ursulet si o minge, dar, demn ca un chow chow veritabil, nu le baga in seama. Ii place sa se joace cu stapana prin casa, sa alerge si sa se joace cu alti catei, chiar daca se sperie de el cand sare pe ei. Fram se tavaleste in iarba cu orice ocazie, fugareste pisicile si porumbeii sau randunelele.Mananca iarba cand este stresat si suparat. Ii place sa mearga cu masina, sa iasa afara, ii place chiar si la veterinar. Noi ii uram LA MULTI ANI, tot ce isi doreste, osisoare, catei, joaca, bucurii si multa iubire!
Primim multe intrebari pe mail despre dresjaul cainilor mici. Acum avem timp si raspundem cumva tuturor. Asadar, din cate ne aducem aminte, cateva sfaturi si elemente esentiale de dresaj canin. Cainele poate fi dresat de la orice varsta. Cu cat incepeti mai devreme dresajul cainelui, cu atat mai bine. Va mai putem ajuta cu ceva carti online de dresaj, cine vrea.
Ultima intrebare primita este este de ce un caine de aproape 4 luni nu vine la stapan afara, desi e chemat insistent. Cel mai greu sa il dresezi sa vina dupa tine! Ganditi-va ca nici copiii nu vin cand ii striga parintii, daramite un catel. Pentru ei e un nou univers, cu mirosuri noi, zgomote, DISTRACTIE - un univers de explorat. Ca sa vina la stapan e nevoie de mult efort de dresaj. Si, oricum, la inceput vine si pleaca iar (ca un copil care vine la parinti si pleaca apoi la joaca). Deci, ca sa vina, trebuie sa il atrageti cu ceva: mancare si cu joaca.
Atentie, cainii au un tip de gandire diferit de cel uman: ei gandesc, se orienteaza, fac totul in haita. Si-au pastrat mostenirea genetica a lupilor. Un caine singur va avea si el haita lui: familia. Ca in orice haita, unul e conducatorul (alfa), restul il urmeaza. Seful se impune prin diverse chestii, nu neaparat agresive. Deci e bine sa le urmati, pentru ca altfel veti avea un caine neascultator, nu pentru ca ar fi prost sau rau (niste tampenii debitate de ignoranti), ci pentru ca nu a vazut la cei apropiati semnele unui lider de grup si s-a transformat el in seful haitei.
Deci, cateva sfaturi:
Un şef de haită (adica stapanul) are dreptul:
• să mănânce primul şi să păstreze proprietatea asupra eventualelor resturi - deci poate va faceti un obicei ca, cel putin acum la inceput, sa nu manance el primul. Daca ii dati ceva resturi de la masa, dati-le dupa ce mancati voi, nu in timpul mesei. Masculul sau femela alfa mananca primii, apoi lasa si celorlalti ce a mai ramas. Liderii nu impart mancarea cu cei inferiori lor, ci lasa resturile. Deci cainele isi mananca boabele la finalul mesei voastre, indiferent cat de mult se chinuie sa va atraga atentia.
• să intre şi să iasă primul din pasaje sau locuri strâmte - deci nu il lasati sa intre primul pe usa, in lift, in masina etc
• să se aşeze sau să doarmă unde vrea - nu lasati cainele in pat (o sa vedeti cum e sa se urce cand e ud sau murdar sau cand e mare si naparleste mult). Lasati-l sa isi aleaga el locul pe jos sau faceti-i o cusca undeva. Sfatul nostru e sa nu il mai lasati in pat, dar aici faceti cum credeti
• să ignore sau să descurajeze atenţia nedorită a membrilor haitei - cand nu asculta, trebuie corectat pana face ce ii cereti (daca vreti, avem carti de dresaj). Can o sa ii cereti sa stea culcat, nu are voie sa nu faca, chiar daca nu din prima sau a doua cerere
• să controleze şi să pună limite deplasărilor celorlalţi membri ai haitei
• să câştige toate jocurile iniţiate de haita sa - stapanul intrerupe jocul cand vrea el, nu cand vrea cainele. cand musca din joaca, intrerupeti imediat, brusc, joaca. Asteptati cateva minute si jucati-va iar. Daca iar musca, intrerupeti iar brusc. Asa isi da seama ca nu trebuie sa muste. De asemenea, nu ii permiteti sa sara pe membrii familiei. Veti vedea mai tarziu ce bine e ca nu sare pe dvs. Ideal este ca de mic, puiului să nu i se acorde recompense de nici un fel atunci când sare pe stăpân. La revederea stăpânului, puiul are tendinţa normal genetică de a se ridica pe picioarele din spate, acest lucru fiind de obicei încurajat de mângâierile pe care le primeşte în această poziţie. Recomandat este să se preia controlul asupra capului căţelului, iar toate mângâierile să se acorde în poziţia de “şezi”.
• să stabilească locul unde se va vâna, direcţia în care se va deplasa haita (membrii grupei îşi urmează conducătorul în direcţia pe care acesta a ales-o) - nu trebuie lasat de capul lui sa mearga pe unde vrea (acum e mic, nu prea ai ce ii face, insa dresajul de acum trebuie sa inceapa). Nu trebuie sa traga in lesa. Nu doar ca e ridicol ca un ditamai omul sa gafaie tras in lesa de un caine chinuit care si el gafaie, strans de gat.
Câinele trebuie să se afle pe ultima poziţie ierarhică într-o familie. Toti stapanii trebuie sa ii perceapa ca fiindu-i superiori lui in haita, atfel se pot naşte unele devieri de comportament, foarte greu, dacă nu chiar imposibil de remediat, dintre care amintesc doar agresivitaea faţă de membrii familiei poziţionaţi inferior câinelui.
Câinele va încerca în permanenţă să găsească o fisură în ierarhie şi o va face cu subtilitate. El va încerca să câştige teren prin drăgălăşenii, nesubordonări motivate, iar atunci când va obţine poziţia dorită, va dezvolta probleme de comportament ce se vor agrava odată cu vârsta.
Din punct de vedere al educaţiei, o relaţie de tip dominant-subordonat este indispensabilă oricărui program de dresaj, indiferent de metoda folosită. Odată ce relaţia dintre om şi câine este clarificată, din prisma căţelului, orice comandă din programul de dresaj este extrem de uşor de realizat.
!!! Atentie: nu ii permiteti sub nicio forma sa va "cotzaie" pe picior (sa mimeze actul sexual)! Aceasta miscare nu inseamna ca vrea sex, cum cred unii. Este, de fapt, o miscare de dominare intre membrii haitei. Orice crescător sau cunoscător al câinilor a avut ocazia de a observa un mascul care încearcă să mimeze actul sexual asupra unui alt mascul. Acest lucru face parte dintr-un adevărat ritual de dominare-subordonare. Pe scurt, dacă un mascul acceptă un alt mascul să se urce pe el, înseamnă că îl acceptă ca dominant. În caz contrar se va declanşa lupta. Deci, daca acceptati sa va "cotzaie" piciorul, acceptati sa va domine el - asadar, mare atentie: nu lasati sa cotzaie nimic si pe nimeni, el e ultimul in haita.
Iarasi atentie la alta chestie extrem de importanta: cand mananca boabele, orezul cu carne sau ciorbica lui, dupa ce a inceput sa manance bagati-va mana in mancarea lui. Nu il lasati sa fie posesiv cu mancarea. Deci ii puneti boabele in castron, el incepe sa manance si cand mananca, va bagati mainile in mancare. El va invata ca nu ii luati mancarea. Altfel, cand creste la 25-30 de kile, nu o sa va fie usor sa vedeti cum se repede la voi maraind daca va apropiati de el cand mananca. Sau daca copilul mic ii baga mana in mancare sa se repeada la el si sa il muste. Daca il invatati sa nu fie posesiv, nu o sa ii pese.
O data pe luna ii ridicati castronul cu mancare, ii spuneti comanda sezi sau culcat, apoi ii dati castronul.
Alte sfaturi: iarna cainele cu blana lunga rezista la oricat de minus la noi. O sa vedeti cum se tavaleste in zapada, fericit. Unii chiar dorm in zapada. Vara o sa constatati ca la 30 de grade, dupa 45-60 de minute de mers continuu, e obosit rupt. Nu trebuie tinut in plin soare, evident. Sa aiba apa si atat. Rezista si vara la temperaturile noastre inalte, dar nu sa fie tinut in soare.
Si nici lasat singur in masina tinuta in soare: o sa se sufoce rapid si face infarct - garantat. Deci daca nu sta in soare, e bine. De preferat sa fie umbra, vant sau in casa, la temperatura camerei, cat e ea.
Atentie la curent: fac otite des de tot. Invatati-l de mic sa il curatati in urechi! Este esential! Cainii chiar fac des otite si un caine de 30 de kg care musca atunci cand e curatat in urechi e de groaza. Noi il curatam in urechi pe Momo zilnic, cand era mic, o perioada, doar sa se invete si sa accepte toaletarea urechii.
La fel, il pieptanam zilnic si ii dadeam recompense ca statea cuminte cate o bucatita mica de pui fiert sau morcov fiert. Daca nu o sa ii placa pieptanatul, va fi calvar! Pieptanati-l des si cand faceti asta, mangaiati-l, alintati-l. Cand se face mare, va fi usor sa ii faceti toaleta parului.
De principiu, nu e foarte greu sa dresati elementar un caine.
Ieri am revenit de la mare. Am plecat vineri la pranz si ne-am decis la fata locului unde am stat, dupa cateva incercari. Am ales un hotel din Jupiter de la capatul plajei spre Neptun, unde nu aveau nicio problema cu cainele si camera arata bine. Daca am fi fost doar noi cu cainele, am fi acceptat si conditii mai precare, insa nu putem tine copilul in camerele insalubre ale multor hoteluri de la noi. Cum era de asteptat, preturile percepute de hoteluri pentru caine sunt aleatorii: unii cer 20-30 de lei din start, altii nu cer nimic, altii cer o suma pe zi - depinde de receptioner (unii cer si taxa de statiune, altii nu mai solicita asa ceva). Pe Momo l-am asezat in fata, langa sofer: am pus o geanta mare in fata scaunului, ca sa nu alunece in spatiul pentru picioare, am pus un cearsaf peste scaunul lui si peste geanta din fata, acum transformandu-se intr-un fel de mic patut pe care el se putea intinde. In geam i-am pus si un parasolar negru, transparent, de geam, sa nu il bata direct soarele. Dupa ce am ajuns si am despachetat rapid, s-a speriat initial, pentru ca l-am lasat singur in camera, asa ca ne-am intors si l-am luat si pe el la plimbare, pana noaptea tarziu. Cand a vazut ca si dormim acolo, l-am putut lasa linisit singur in camera, pentru ca a vazut ca nu il parasim. L-am pus sa inoate de cateva ori, a alergat prin nisip, a stat cuminte si in masina, prin statiune si pe la terase.
Ne-au intrebat mai multi prieteni pe mail (acum si pe blog) unde am mers cu cainele, daca e ok sa iti iei cainele in concediu.Noi am fost cu cainele in Bulgaria, acum 2 ani, la Albena, unde mai toate hotelurile accepta caini (taxa suplimentara de vreo 2 euro pe zi). I-am facut cainelui si pasaport, dar nu l-a cerut nimeni la vama sau in bulgaria. In ultimii ani am fost in Mangalia, unde lumea e toleranta (si sunt catei pe plaja, inclusiv caini comunitari, dar noi nu il tineam pe plaja decat o ora dimineata, pana in 9).
Am mai fost in Sinaia, la o pensiune cu cainele. Daca va hotarati la un hotel anume sau pensiune, sunati inainte sa vedeti daca accepta si caini mici, care nu latra, nu rup mobila, nu rod, sunt cuminti si isi fac nevoile afara. Va sfatuim sa sunati, pentru la noi in tara astia de la hoteluri isi pot schimba criteriile de la un an la altul.
Noi am mers cu el, l-am aratat si au spus "da" sau "nu", deci la fata locului. Anul asta o sa incercam prin Neptun, Jupiter, o statiune cu plaja mai lata si lunga si copaci, verdeata. Si fara aglomeratie. E o plaja super intre Saturn si Mangalia, pustie aproape, lata, cu valuri mari, fara vanzatori ambulanti. Noi avem prieteni care au fost cu cainele in 2Mai si Vama Veche, tot la pensiune.
Dupa ce a fost la canisa, Momo a facut o dermatita pe piept si pe gat. De fapt, asta e problema lui cam in fiecare vara, dar noi o remarcam rapid si o rezolvam destul de rapid. Pana vara viitoare, cand face din nou (si intre pernutele labutelor din fata se irita). Acum, insa, pe fond de stres, a facut o dermatita destul de urata, care s-a extins rapid timp de o saptamana cat l-am lasat la pensiune.
Incepuse sa ii miroasa pielea si blana si vedeam ca aproape nu faceam fata sa ii rezolvam problema. Asa ca l-am tuns la unul dintre cabinetele de langa bloc. Am dat 80 de lei. I-am luat un sampon cu clorhexidrina, un imunosuport de la K9 (desi chestiile astea lichide sunt cam fara rezultate si cam scumpe, dar... in fine) si crema Triderm de la farmacia umana. Reteta asta e garantata pentru Momo. Douxo e cam 50 de lei, parca, iar Triderm e vreo 15 lei. Si o sticla de otet de mere.
L-am spalat cu Douxo, i-am dat cu Triderm. A doua zi i-am turnat pe blana apa amestecata cu putin otet si l-am frectionat peste tot. Apoi iarasi crema peste pielea cu probleme. Acum i-a trecut. Aseara l-am spalat din nou cu Douxo si azi sau maine ii mai pe corp cu niste apa cu putin otet.
I-am si deparazitat intern si extern si pe Momo si pe Maya, iar azi cred ca ii ducem la vaccinul anual.
Probabil o sa mai plecam cate un week-end la mare, insa de acum il luam si pe Momo, pentru ca o sa plecam in Romania, unde poate sta linistit dimineata si seara, pe o plaja fara multa lume. Avem cearsaful lui si umbrela. Oricum, o sa il scoatem dimineata pana in 7 (pana vine lumea la plaja) si seara dupa 6-7, cand plaja e fara oameni.
El este Igor, noul nostru prieten, metis de rottweiler cu bull mastiff. Foarte frumos. Este un caine norocos: are curtea lui, iarba si stapani foarte iubitori.
L-am tuns pe Momo, dupa cum v-am anuntat. Personal, nu agream tunderea chow chow - ului, insa, in anumite situatii, trebuie luata decizia. Momo a facut iar o iritatie - eczema - dermatita pe gat. Asa ca l-am tuns. O sa punem si 2-3 poze mai tarziu, sa il vedeti.
Este este Dominique, noua noastra prietena. Superba chow -lina are aproape 6 luni si locuieste in Sibiu, unde se bucura de iubirea familiei si de racoarea muntilor. Micuta ursulina polara este foarte rasfatata de familie. Asteptam in continuare vesti de la ea.
Momo pare ca si-a revenit dupa cazarea de o saptamana la pensiunea canina. E vesel (in masura in care un chow chow poate fi vesel), mananca, are chef sa iasa afara, sa se plimbe. Cred ca i-a fost destul de greu, insa nu intr-atat de greu pe cat ne-am fi asteptat, tocmai pentru ca proprietarul pensiunii a avut grija sa nu il lase in lumea lui, ci l-a obligat sa socializeze si el. Nu ne-am dus la o pensiune scumpa, unde cainele poate fi urmarit pe net, ci la una normala, unde am platit pentru 7 zile 250 de lei, adica 35 de lei pe zi. L-am lasat duminica seara, la 7, si i-am spus omului sa il lase in pace pe Momo, sa nu il forteze sa faca nimic, sa il lase in lumea lui. Miercuri pe la pranz am sunat sa vedem ce face. Ne-a spus ca nu mancase, nu bause apa, nu facuse nici pipi, nici caca. Ne-a sfatuit sa ii dam voie sa nu il mai lase pe Momo il lumea lui, ci sa il forteze sa iasa afara, pe iarba, dupa ce toti ceilalti catei si-au terminat rondul. I-am zis sa faca asa cum crede de cuviinta. A doua zi am sunat din nou si ne-a spus ca lucrurile revin la normal: a baut si si-a facut nevoile. Vineri a si mancat, iar sambata incepuse sa intre in normalul iesirii afara, pe iarba. Duminica l-am luat acasa, i-am facut baie si am observat ca incepuse sa naparleasca. Asa ca am decis sa il ducem la tuns. Pe Maya am tuns-o din nou aseara. O sa revenim cu postare pe aceasta tema.
Pentru ca de-abia ne-am intors, o sa va spunem doar ca Momo a rezistat o saptamana eroic. De duminica seara pana miercuri seara nu a mancat si nici nu a baut nimic. Nici nu si-a facut nevoile, nici macar pipi. A stat nemiscat, intins pe jos. L-a scos cu forta afara din padoc, l-a lasat pe iarba seara, abia atunci si-a revenit.
Maya si perusul au fost ok amandoi singuri acasa (cu provizii majore de apa si mancare, plus litiere pentru pisica).
Pe Maya o tundem din nou maine.
O sa il tundem sambata si pe Momo, am luat decizia de final.
Revenim cu amanunte cand ne mai eliberam din treburile de la munca.
L-am lasat pe Momo la pensiunea canina de vineri seara pana duminica seara. A fost cel mai ursuz caine dintre toti. Cainii sunt cazati in niste padocuri: jumatate incapere acoperita, jumatate afara. El nu a vrut sa iasa deloc dinauntru. Nu a mancat nimic si a baut foarte putina apa. Cand l-am luat, era foarte trist, suparat, abatut, lihnit de foame, deshidratat de la sete.
Va trebui sa mai treaca inca o data prin aceasta incercare, nu are incotro. Nu avem unde sa il lasam, asa ca suntem nevoiti sa il "cazam" la o pensiune, unde sigur va imparti locul cu un alt catel, sau o catelusa, care o sa il streseze, o sa il latre, iar el nu va iesi dinauntru.
De preferat e sa nu lasati cainii la pensiuni, insa, uneori, nu avem incotro. Un caine putin socializat nu va fi un locatar desavarsit al unei pensiuni. Se pare ca chow chow nu sunt chiar cei mai buni candidati pentru a sta la pensiunile canine.
Ne pregatim de o scurta vacanta fara Momo. Nu o sa il mai luam cu noi anul asta la mare. O sa il lasam la o pensiune canina, mergem la noroc, am sunat si o sa il lasam. Pentru inceput il lasam un week-end, sa vedem cum se adapteaza si cat de mare ii va fi disconfortul. La tara nu il putem lasa, pentru ca sunt si copii mici care poate o sa incerce sa il mangaie si, fara noi, nu se stie ce reactie poate avea cainele.
Stim ca poate fi un soc pentru Momo, el fiind un caine care pana acum a stat tot timpul numai cu noi, dar, pana la urma, trebuie sa se adapteze si intr-un alt loc in afara casei in care locuim.
Platim 35 de lei pe zi pentru week-end, iar pentru a doua perioada tariful va fi de 30 de lei pe zi. Cu totul e destul de mult, mai ales ca acum trebuie sa ii luam si mancare (vechiul sac s-a terminat), sa ii facem vaccinul si deparazitarile.
Mai intai o sa facem o vizita la respectiva pensiune canina, sa vedem daca e in regula. Sincer, am prefera ca Momo sa nu stea singur in padocul respectiv, ci cu o catelusa, sa nu resimta foarte acut lipsa stapanilor.
Ea este TASHA, noua noastra prietena chow chow. Micuta pufulina locuieste in Bucuresti si are 10 luni si jumatate. Este o frumusete jucausa si foarte iubitoare.
Intr-adevar, este foarte frumoasa. Asteptam vesti de la ea in continuare.
Cel mai mic membru al familiei noastre, Matei, implineste astazi un an. Momo face in octombrie 4 ani, Maya a facut 5 in aprilie, Pepe are si el un an din martie.
Am primit multe intrebari pe mail de la familii care au deja copil si vor sa isi cumpere caine. Ce inseamna sa ai ai copil si caine? Cam cat costa lunar intretinerea unui caine? Se pot impaca un copil mic si un caine? Cam acestea ar fi in mare, sintetizate, intrebarile puse.
Sincer, sfatul nostru pentru toti cei care au copil mic si se gandesc sa isi cumpere un caine este sa faca un fel de "proba". Sa se trezeasca vreo doua-trei saptamani, zi de zi, aproximativ cu 3 sferturi de ora mai devreme in fiecare zi, sa faca plimbarea de jumatate de ora, imaginandu-si mai apoi, dupa ce intra in casa, ca spala pe labute si pe burta cainele si, dupa ce vine de la serviciu, sa iasa afara iarasi vreo jumatate de ora- o ora. Sa isi dea seama ca trebuie sa faca asta si cand ploua (cainele trebuie sa faca pipi, caca) si cand afara sunt 35 de grade, dar si iarna, cand sunt -10 grade, bate vantul rece de iti ingheata fata.
Apoi sa isi dea seama ca nu poti lipsi o zi-doua intempestiv, cu treaba de la munca, fara sa lasi cainele cuiva apropiat (parinti, frati, surori).
Apoi sa aiba cam 150 de lei pe luna pentru caine: mancare si deparazitarea externa. La 3-4 luni e si pastila de deparazitare interna, parca si aia vreo 40 de lei. Anual vaccinul, cred ca e vreo 50-100 de lei. Apoi sa stie ca un caine se poate imbolnavi cand te astepti mai putin. Cainii racesc si ei, au otite destul de des, pot avea indigestii, fac si ei diaree, au probleme la ochi, la stomac, la piele si blana, etc. E aproape o regula la noi: la fiecare imbolnavire, daca scapam doar cu 100 de lei cheltuiti, am iesit bine.
Un chow chow, un shar pei, un bulldog, un basset pot fi caini sensibili la boli. Un caine cu blana lunga poate avea probleme de piele: aici sunt inclusi chiar si golden retrieverii sau ciobanestii. Dog germanul poate avea probleme la stomac (torsiune gastrica). Foarte multi caini au probleme cu incheieturi si articulatii. Displazia de sold este o problema destul de complicata. Pe Momo l-am operat de entropion la ambii ochi.
Nu e obligatoriu ca un caine de rasa sa mosteneasca boli genetice, poate nu se va imbolnavi, dar trebuie sa fiti pregatiti de orice.
Nu in ultimul rand, trebuie sa va ganditi la igiena casei. Cainii naparlesc des si mult. Un caine cu parul scurt in perioada de naparlire poate fi o problema: parul se aseaza peste tot, firele sunt mici, scurte, usoare si o sa zboare peste tot: in pat, pe perna, pe masa, pe jos, oriunde. Un caine cu blana lunga e mai rentabil: parul se aduna si e mai usor de pieptanat, dar ce nebunie e cand naparleste mult! Daca ai copil mic, ZILNIC trebuie sa dai cu aspiratorul si cu mopul prin toata casa! Iar daca ai si covoare, aspiratorul nu poate face fata, garantat!
Un husky sau ciobanesc german sau un mioritic sau un caucazian latra, si nu latra in surdina! Se trezesc vecinii noaptea! Un chow chow pufaie, mormaie, grohaie, haraie, latra foarte rar.
Trebuie sa fii foarte rabdator, sa iti doresti cainele respectiv enorm, sa il iubesti foarte mult. Altfel, il vei abandona cu tristete, remarcand ca nu poti sa il tii, nu ai cum sa mai ai grija de el. E pacat sa iei un caine, sa ii tii o perioada, sa se ataseze de tine, sa inceapa sa te iubeasca si apoi sa il rasplatesti, dandu-l cuiva care poate avea grija de el.
Sincer, noua ne-a trecut prin cap sa il dam pe Momo. Dar cui sa dai un caine de 5 ani, caruia nu ii pasa de nimeni altcineva in afara de familia lui cu care a locuit toata viata, singurii pe care ii iubeste si carora le respecta comenzile? Cum isi poate adapta viata la o alta familie? Cine poate investi atat timp si bani intr-un caine pe care nu il stie de mic, nu il iubeste asa de mult, nu e parte a familiei lui? Iar Momo e chiar un caine bolnavicios.
Unii vor zice ca poate e ok daca respectivul caine e mic: pekinez, soricar, shi tzu, bichon etc. Dar si ei trebuie plimbati, si ei au nevoie de timp. Si ei latra, si ei sunt caini, au nevoie sa te joci cu ei, au nevoie de atentie.
Natasha a implinit 7 luni, este sanatoasa, vesela si fericita. Acum locuieste si cu o pisicuta, careia ii este frica de micuta blanoasa. Natasha vrea, insa, doar sa se joace, nu este agresiva cu colega ei.
Natasha mananca in principal mancare gatita, nu prea ii plac bibitele - normal. Si Momo facea la fel cand era mic, dar acum, ca nu ii mai dam deloc mancare gatita, nu mai are incotro.
Natasha este destul de reticenta fata de oameni (si copii), ca orice alt chow chow veritabil, care nu se ataseaza decat de stapanii sai. Copiii vor veni insa sa o mangaie, pentru ca arata ca un ursulet de plus, asa ca trebuie cumva obisnuita cu micutii, sa nu cumva sa ii muste sau sa ii sperie. Chow chow este rasa care nu prea isi arata aversiunea cu maraituri, cu pot musca direct.
Acum, Natasha va incepe un program de dresaj elementar. Noi, insa nu stim niciun dresor. Pe Momo am incercat (cu un succes relativ) sa il dresam noi: sa vina la noi, sa nu se duca prea departe, sa nu muste, sa stea culcat sau in sezi etc. PS: avem carti de dresaj online, insa, pentru ca am fost destul de aglomerati, nu le-am trimis inca. 
Ii place sa se urce in pat si se trezeste la 9. Deocamdata, ca orice catel, nu se tine dupa stapana lui, dar, luat de avant, se duce fara sa isi dea seama direct in strada. Micutul este alintat fara masura, are ca jucarii un ursulet si o minge, dar, demn ca un chow chow veritabil, nu le baga in seama. 
Ii place sa se joace cu stapana prin casa, sa alerge si sa se joace cu alti catei, chiar daca se sperie de el cand sare pe ei. Fram se tavaleste in iarba cu orice ocazie, fugareste pisicile si porumbeii sau randunelele.
Mananca iarba cand este stresat si suparat. Ii place sa mearga cu masina, sa iasa afara, ii place chiar si la veterinar. 
Noi ii uram LA MULTI ANI, tot ce isi doreste, osisoare, catei, joaca, bucurii si multa iubire! 
Pe Momo l-am asezat in fata, langa sofer: am pus o geanta mare in fata scaunului, ca sa nu alunece in spatiul pentru picioare, am pus un cearsaf peste scaunul lui si peste geanta din fata, acum transformandu-se intr-un fel de mic patut pe care el se putea intinde. In geam i-am pus si un parasolar negru, transparent, de geam, sa nu il bata direct soarele. 
Dupa ce am ajuns si am despachetat rapid, s-a speriat initial, pentru ca l-am lasat singur in camera, asa ca ne-am intors si l-am luat si pe el la plimbare, pana noaptea tarziu. Cand a vazut ca si dormim acolo, l-am putut lasa linisit singur in camera, pentru ca a vazut ca nu il parasim. L-am pus sa inoate de cateva ori, a alergat prin nisip, a stat cuminte si in masina, prin statiune si pe la terase. 
Noi am fost cu cainele in Bulgaria, acum 2 ani, la Albena, unde mai toate hotelurile accepta caini (taxa suplimentara de vreo 2 euro pe zi). I-am facut cainelui si pasaport, dar nu l-a cerut nimeni la vama sau in bulgaria. In ultimii ani am fost in Mangalia, unde lumea e toleranta (si sunt catei pe plaja, inclusiv caini comunitari, dar noi nu il tineam pe plaja decat o ora dimineata, pana in 9).
Momo pare ca si-a revenit dupa cazarea de o saptamana la pensiunea canina. E vesel (in masura in care un chow chow poate fi vesel), mananca, are chef sa iasa afara, sa se plimbe. Cred ca i-a fost destul de greu, insa nu intr-atat de greu pe cat ne-am fi asteptat, tocmai pentru ca proprietarul pensiunii a avut grija sa nu il lase in lumea lui, ci l-a obligat sa socializeze si el. 
Nu ne-am dus la o pensiune scumpa, unde cainele poate fi urmarit pe net, ci la una normala, unde am platit pentru 7 zile 250 de lei, adica 35 de lei pe zi. L-am lasat duminica seara, la 7, si i-am spus omului sa il lase in pace pe Momo, sa nu il forteze sa faca nimic, sa il lase in lumea lui. Miercuri pe la pranz am sunat sa vedem ce face. 
Ne-a spus ca nu mancase, nu bause apa, nu facuse nici pipi, nici caca. Ne-a sfatuit sa ii dam voie sa nu il mai lase pe Momo il lumea lui, ci sa il forteze sa iasa afara, pe iarba, dupa ce toti ceilalti catei si-au terminat rondul. I-am zis sa faca asa cum crede de cuviinta. A doua zi am sunat din nou si ne-a spus ca lucrurile revin la normal: a baut si si-a facut nevoile. Vineri a si mancat, iar sambata incepuse sa intre in normalul iesirii afara, pe iarba. 
Duminica l-am luat acasa, i-am facut baie si am observat ca incepuse sa naparleasca. Asa ca am decis sa il ducem la tuns. Pe Maya am tuns-o din nou aseara. O sa revenim cu postare pe aceasta tema.
