duminică, octombrie 10, 2010
Noro a facut 9 luni
vineri, octombrie 08, 2010
Parc de chow chow
In parcul Sebastian, in apropierea caruia ne-am mutat, se plimba vreo patru chow chow. Unul roscat, Max, altul negru, Nanuk, unul alb mare (inca nu stim cum il cheama) si unul alb mic, Lord. Cel putin, de ei stim pana acum, s-ar putea sa mai fie si altii. Azi ne-am intalnit cu doi dintre ei: Nanuk si Lord.
Nanuk este tot cam de statura lui Momo, ceva mai blanos. Insa este mult mai calm si mai linistit decat Momo: stapana lui s-a mirat cand a vazut ca il plimbam pe al nostru fara lesa si ne-a spus ca, de fapt, ea il trage pe Nanuk prin parc, pentru ca el ar vrea sa miroasa, sa se uite, sa stea. Nanuk are 4 ani si este foarte frumos.
Momo, cand l-am apropiat cu grija de Nanuk, a inceput sa maraie. Nanuk a devenit si el nervos, dar e clar ca al nostru ar fi sarit imediat la bataie: are el ceva cu chow chow-ii maturi... Cu Lord, bineinteles, nu a avut nimic: au inceput sa se joace, impreuna cu un alt catel comunitar di n parc.
In privinta lui Lord, el are aproape 4 luni si este un adevarat argint viu: gata de joaca, gata sa alerge, sa se muste in joaca, sa se tavaleasca prin iarba si nisip cu ei.
Nanuk este tot cam de statura lui Momo, ceva mai blanos. Insa este mult mai calm si mai linistit decat Momo: stapana lui s-a mirat cand a vazut ca il plimbam pe al nostru fara lesa si ne-a spus ca, de fapt, ea il trage pe Nanuk prin parc, pentru ca el ar vrea sa miroasa, sa se uite, sa stea. Nanuk are 4 ani si este foarte frumos.
Momo, cand l-am apropiat cu grija de Nanuk, a inceput sa maraie. Nanuk a devenit si el nervos, dar e clar ca al nostru ar fi sarit imediat la bataie: are el ceva cu chow chow-ii maturi... Cu Lord, bineinteles, nu a avut nimic: au inceput sa se joace, impreuna cu un alt catel comunitar di n parc.
In privinta lui Lord, el are aproape 4 luni si este un adevarat argint viu: gata de joaca, gata sa alerge, sa se muste in joaca, sa se tavaleasca prin iarba si nisip cu ei.
marți, octombrie 05, 2010
In noua locatie - 1
Nu am avut timp sa scriem, am fost ocupati cu mutarea. In noul parc sunt foarte multi caini vagabonzi, unii dintre ei agresivi cu cateii pe care nu ii cunosc. Momo pare ca s-a adaptat, s-a imprietenit cu doi dintre ei, cei mai cuminti si mai sociabili. Cu restul, cei maturi, nici vorba de prietenie. Si nici nu credem ca se vor imprieteni vreodata, pentru ca si Momo e matur, in curand face trei ani, si vrea si el, ca si ceilalti, sa se impuna. Insa il plimbam prin parculet, incercand sa il ferim de cainii comunitari.
In tarcul de caini am intrat o singura data, pentru ca este un singur astfel de spatiu si inauntru sunt tot timpul o multime de caini, nu foarte prietenosi. Aici este si un chow chow, Max. Noi il plimbam pe Momo prin parc si s-au vazut prin gard. Max a inceput sa il latre pe Momo, iar al nostru maraia si el, enervat. In tarc sunt rottweileri, husky, bull-terieri, ciobanesti germani, toate rasele de caini cu care Momo s-ar bate pe loc. Asa ca noi ne plimbam pe afara, iar ei stau in tarc: probabil se cunosc de mici si nu sunt agresivi unii cu altii. Spatiul pe
Maya s-a adaptat imediat, pentru ca a venit la apartament odata cu noi si cu Momo. A identificat rapid litiera si recipientele de mancare si apa, iar acum sta numai pe pervaze, a devenit din nou stapana casei.
Perusii deocamdata nu i-am scos din cusca. Insa probabil ca le vom da drumul prin casa de saptamana viitoare, dupa ce se vor obisnui cu noua locatie.
In tarcul de caini am intrat o singura data, pentru ca este un singur astfel de spatiu si inauntru sunt tot timpul o multime de caini, nu foarte prietenosi. Aici este si un chow chow, Max. Noi il plimbam pe Momo prin parc si s-au vazut prin gard. Max a inceput sa il latre pe Momo, iar al nostru maraia si el, enervat. In tarc sunt rottweileri, husky, bull-terieri, ciobanesti germani, toate rasele de caini cu care Momo s-ar bate pe loc. Asa ca noi ne plimbam pe afara, iar ei stau in tarc: probabil se cunosc de mici si nu sunt agresivi unii cu altii. Spatiul pe
Maya s-a adaptat imediat, pentru ca a venit la apartament odata cu noi si cu Momo. A identificat rapid litiera si recipientele de mancare si apa, iar acum sta numai pe pervaze, a devenit din nou stapana casei.Perusii deocamdata nu i-am scos din cusca. Insa probabil ca le vom da drumul prin casa de saptamana viitoare, dupa ce se vor obisnui cu noua locatie.
vineri, octombrie 01, 2010
Momo si-a schimbat parcul
De cateva zile Momo a schimbat parculetul unde se plimba. Si aici este un tarc de caini, mai mare, cu verdeata si jucarii, dar intra multi catei, unii dintre ei agresivi, deci suntem circumspecti deocamdata. Maya si Momo par sa se fi adaptat deja, desi in prima zi au fost destul de agitati: in casa au intrat multi straini, care au bocanit la mobila, deci celor doi blanosi nu prea le-a convenit situatia, ei fiind obisnuiti sa fie lasati in liniste toata ziua. O sa va aratam si imagini, in scurt timp.
vineri, septembrie 24, 2010
FUJI, noul nostru prieten
Astazi vi-l prezentam pe FUJI, o minune de catel alb ca zapada. Are 9 luni si este tratat ca un printisor, ne scrie mamica lui. Micutul nu a avut pana acum nicio problema de sanatate, de cateva zile au inceput ochisorii sa ne curga, probabil a stat in curent. Fuji este cel mai alintat catel, e mancacios, lenes si incapatanat... si mai ales tare pupacios.Fuji este foarte frumos, asteptam vesti de la el.


marți, septembrie 21, 2010
Momo
miercuri, septembrie 15, 2010
Chow chow gasit - donatie
Un prieten care locuieste pe strada Popa Nan a gasit un chow chow mascul, de aproximativ un an. Cainele este neingrijit, vai de el, se aciuase pe strada, la mila oricui. Oamenii nu pot tine chow chow -ul pentru ca au si ei caine, care nu suporta alti masculi pe langa el. Asa ca, daca stiti pe cineva care e interesat de acest caine amarat, poate il salvati.
luni, septembrie 13, 2010
Donez shar-pei negru de 6 luni, baiat
Anca ne-a anuntat ca doneaza un shar-pei negru, de 6 luni, baiat. Deci nu e pe bani.
sâmbătă, septembrie 11, 2010
Yoshi s-a facut mare
miercuri, septembrie 08, 2010
Maya a implinit un anisor
Etichete:
Maya chowlina crem
marți, septembrie 07, 2010
luni, august 30, 2010
Tunderea cainilor
Am scris aici despre dezbaterea si argumentele pro si contra tunderii cainilor chow chow. Am preferat sa nu il tundem pe Momo, cu toata caldura de afara si, mai ales, din casa. Stim ca e posibil pentru el sa ii fie mai bine cu blana, in fond asa e natural sa fie un caine: cu blana. Pe de alta parte, el nu mai traieste in mediul lui natural, ci e nevoit sa suporte (foarte greu) niste veri sufocante.
Asa ca ne-am decis sa il tundem anul viitor. Mai bine zis, ii vom tunde pe amandoi: si pe Momo, si pe Maya. Cand naparlesc amandoi, ne este foarte greu sa adunam parul din casa. Uneori, daca nu puneam aspiratorul 2-3 zile, pur si simplu se adunau "valatuci" de par prin colturi. Nu intelegeam de unde poate sa cada atat par, intr-un timp atat de scurt.
Am vazut si alti chow chow tunsi aici pe blog, si toti se simt foarte bine. Asa ca, probabil, il vom tunde si noi. Pe Maya, oricum, am mai tuns-o, ea stie lectia, nu ii convine, dar nu are incotro.
Etichete:
Tundere chow chow,
tundere pisica
Chris la munte
Am primit un mesaj de la Chris: "Ca in fiecare an am plecat in vacanta la munte, in judetul Harghita. Lui Chris ii place mult sa calatoreasca cu masina, e cuminte, priveste pe geam, fiind fascinat de locurile noi. Primul popas l-am facut la lacul Sf Ana, unde blanosul nu a ezitat sa se balaceasca spre amuzamentul turistilor...
Ajunsi la destinatie, a recunoscut foarte usor locurile desi trecuse 1 an. De dimineata pana seara eram pe munte, alergand dupa caprioare si vulpi. Desi era cald ziua, nu era obosit si cand seara se lasa, racoareeee nu ca la noi acasa....
A petrecut o saptamana de vis, plecand de acolo scancind...La intoarcere am mai facut cate o baita in raurile din munti, sa ne mai racorim. Abia asteptam vara viitoare!! Pana atunci ne multumim cu baita in cada....

miercuri, august 25, 2010
Bataie de catei
Chiar vroiam sa vorbim despre dresaj, insa amanam, tocmai pentru a va da un exemplu de cum sa nu iti lasi cainele liber. Momo are cativa prieteni in parc. Unul dintre ei, un caine alb, solid, muschiulos, este mai posesiv: nu se apropie nimeni de el cand mananca si le ia si mancarea altora.
Ei bine, ieri dimineata le-am adus oase de vita (60 de mii la Auchan, o caserola cu mai multe). Le-am dat la fiecare cate unul. El i-a furat si osul unei cateluse, deci si-a facut rost de doua. I-am mai dat ei altul, deci toata lumea avea cate un os. Fiecare caine s-a dus in "coltul" lui, unde a inceput sa roada "prada". Momo se plimba printre ei, chemandu-i la joaca. S-a apropiat si de cel alb, care l-a gonit printr-un ranjet si un marait. Am facut greseala sa il las acolo, langa el. Momo s-a apropiat din nou de cainele agresiv. De data asta nu a mai fost niciun marait.
Cainele a sarit ca o sageata direct la Momo, infigandu-si coltii in ceafa blanosului. Am fugit spre ei. Am reusit sa ii despart, tinandu-l pe cel alb, dar Momo a sarit el sa muste, innebunit de furie si durere. Momo nu stie sa muste, abia capseaza pe unde prinde, in schimb albul a sarit direct la cap: la ochi, ca ceafa, la urechi. Am incercat sa il iau pe Momo pe sus, dar albul a sarit iar la muscat. I-am luat falcile in maini, deschise, sa nu muste. A sarit iar Momo, turbat de durere. Albul mi-a scapat si iar a l-a muscat pe Momo de cap. Iar i-am deschis botul, tinandu-l de dinti cu mainile, iar a sarit si Momo.
Cu greu, dupa eforturi mari, i-am despartit. Abia mai puteam respira, iar cei doi combatanti erau si ei rupti de efort.
Eu aveam palmele capsate adanc de caninii cainelui alb, caruia i-am tinut cu mainile botul deschis. Momo are rani la cap: langa ambii ochi si in spatele urechilor, si o labuta capsata. L-am dus imediat, la ora 8 jumate, la veterinarul din spatele blocului, i-a curatat ranile cu iod, apoi i-a facut un antiinflamator si un antibiotic.
Pe cainele alb nu l-am mai vazut nici aseara, nici azi dimineata. El insa nu cred ca avea nimic, pentru ca Momo e un luptator de doi lei, nu musca adanc, cu toata gura, ci doar ciupeste cu dintii din fatza. Noi nu am vrut sa il invatam cum sa muste.
Ei bine, ieri dimineata le-am adus oase de vita (60 de mii la Auchan, o caserola cu mai multe). Le-am dat la fiecare cate unul. El i-a furat si osul unei cateluse, deci si-a facut rost de doua. I-am mai dat ei altul, deci toata lumea avea cate un os. Fiecare caine s-a dus in "coltul" lui, unde a inceput sa roada "prada". Momo se plimba printre ei, chemandu-i la joaca. S-a apropiat si de cel alb, care l-a gonit printr-un ranjet si un marait. Am facut greseala sa il las acolo, langa el. Momo s-a apropiat din nou de cainele agresiv. De data asta nu a mai fost niciun marait.
Cainele a sarit ca o sageata direct la Momo, infigandu-si coltii in ceafa blanosului. Am fugit spre ei. Am reusit sa ii despart, tinandu-l pe cel alb, dar Momo a sarit el sa muste, innebunit de furie si durere. Momo nu stie sa muste, abia capseaza pe unde prinde, in schimb albul a sarit direct la cap: la ochi, ca ceafa, la urechi. Am incercat sa il iau pe Momo pe sus, dar albul a sarit iar la muscat. I-am luat falcile in maini, deschise, sa nu muste. A sarit iar Momo, turbat de durere. Albul mi-a scapat si iar a l-a muscat pe Momo de cap. Iar i-am deschis botul, tinandu-l de dinti cu mainile, iar a sarit si Momo.
Cu greu, dupa eforturi mari, i-am despartit. Abia mai puteam respira, iar cei doi combatanti erau si ei rupti de efort.
Eu aveam palmele capsate adanc de caninii cainelui alb, caruia i-am tinut cu mainile botul deschis. Momo are rani la cap: langa ambii ochi si in spatele urechilor, si o labuta capsata. L-am dus imediat, la ora 8 jumate, la veterinarul din spatele blocului, i-a curatat ranile cu iod, apoi i-a facut un antiinflamator si un antibiotic.
Pe cainele alb nu l-am mai vazut nici aseara, nici azi dimineata. El insa nu cred ca avea nimic, pentru ca Momo e un luptator de doi lei, nu musca adanc, cu toata gura, ci doar ciupeste cu dintii din fatza. Noi nu am vrut sa il invatam cum sa muste.
vineri, august 20, 2010
Maya, o chowlina super-simpatica
Avem o noua prietena foarte frumoasa: MAYA. Mamica ei ne-a scris ca si Maya a avut, ca toti chow-linii, probleme de piele. Acum, micuta e bine, sanatoasa, vesela, s-a tuns si e super-simpatica.

"Multi ne-au sfatuit sa nu ne tundem, dar nu aveam alta solutie. Multe saloane ne-au refuzat din motiv.....necunoscut, ca ar avea blana prea mare si ca chow -chow este o rasa dificila de tuns.In final am gasit un salon, un Pet Shop din zona Dristor.

Pufuletul nostru a stat foarte cuminte, a durat 2 ore toata procedura. In drum spre casa am observat ca Maya aproape ca nu stia sa mearga, era foarte speriata, nu stia ce sa faca si cum sa se comporte cu propriul ei corp, mergea un pas apoi se aseza, poate ca a fost un stres pt.ea, nu mai avea blanita cu care era obisnuita. Dar nu asta a fost principala noastra experienta neplacuta de la salon.A doua zi pe blanita Mayei la gat, pe o parte si pe alta i-au aparut 2 bube, destul de maricele... Am ajuns la concluzia ca a fost tunsa cu cutite nesterile. Ceea ce vreau sa atrag atentie tuturor, sa ia in consideratie si acest AMANUNT important. Pana i-au trecut a durat ceva timp,aproape 2 saptamani.

Atasez si o poza ca sa intelegeti despre ce este vorba. Acum ca ne-a crescut putin blanita santem bine, ne-am obisnuit, ba chiar Maya e foarte jucausa, mai ales cand vine tati acasa si o alinta. Locuim la etajul 4, si in fiecare zi alearga disperata pe scari si la coborat si la urcat, cand aude cheile e prezenta la usa, desi isi cunoaste foarte bine programul de iesit afara,doar dimineata si seara foarte tarziu.
Cine cunoaste, va rugam sa ne povestiti ceva despre dresajul CHOW-CHOW, ca suntem tare neascultatori si nu stim cum e mai bine sa il educam, desi sunt multe articole pe net. Poate cineva din proprie experienta are cateva secrete despre acest subiect.
P.S.Ne place foarte mult de CHRIS.E tare scump si seama foarte mult cu MAYA(inainte de a fi tunsa :) .) O ZI FRUMOASA TUTUROR".
"Multi ne-au sfatuit sa nu ne tundem, dar nu aveam alta solutie. Multe saloane ne-au refuzat din motiv.....necunoscut, ca ar avea blana prea mare si ca chow -chow este o rasa dificila de tuns.In final am gasit un salon, un Pet Shop din zona Dristor.
Pufuletul nostru a stat foarte cuminte, a durat 2 ore toata procedura. In drum spre casa am observat ca Maya aproape ca nu stia sa mearga, era foarte speriata, nu stia ce sa faca si cum sa se comporte cu propriul ei corp, mergea un pas apoi se aseza, poate ca a fost un stres pt.ea, nu mai avea blanita cu care era obisnuita. Dar nu asta a fost principala noastra experienta neplacuta de la salon.A doua zi pe blanita Mayei la gat, pe o parte si pe alta i-au aparut 2 bube, destul de maricele... Am ajuns la concluzia ca a fost tunsa cu cutite nesterile. Ceea ce vreau sa atrag atentie tuturor, sa ia in consideratie si acest AMANUNT important. Pana i-au trecut a durat ceva timp,aproape 2 saptamani.
Atasez si o poza ca sa intelegeti despre ce este vorba. Acum ca ne-a crescut putin blanita santem bine, ne-am obisnuit, ba chiar Maya e foarte jucausa, mai ales cand vine tati acasa si o alinta. Locuim la etajul 4, si in fiecare zi alearga disperata pe scari si la coborat si la urcat, cand aude cheile e prezenta la usa, desi isi cunoaste foarte bine programul de iesit afara,doar dimineata si seara foarte tarziu.
Cine cunoaste, va rugam sa ne povestiti ceva despre dresajul CHOW-CHOW, ca suntem tare neascultatori si nu stim cum e mai bine sa il educam, desi sunt multe articole pe net. Poate cineva din proprie experienta are cateva secrete despre acest subiect.
P.S.Ne place foarte mult de CHRIS.E tare scump si seama foarte mult cu MAYA(inainte de a fi tunsa :) .) O ZI FRUMOASA TUTUROR".
marți, august 17, 2010
Cum rezista cainele si pisica la caldura
Caldura de afara e o problema, in special pentru Momo. Un caine tinut afara, la 50 de grade, are sanse mari sa moara. Foarte multi caini de la tara sau comunitari mor de sete: nu reusesc sa bea o gura de apa, se deshidrateaza rapid si mor. Oamenii le arunca de mancare, dar apa nu le da nimeni. Alti caini, chiar daca nu mor de sete, mor de infarct. Nu le mai rezista inima la caldura de afara.
Asadar, singura sansa e sa stea in casa toata ziua, iar daca sunt tinuti in curte, sa stea undeva la umbra si sa aiba apa toata ziua. Un caine de curte traieste 2-3 zile fara mancare, dar fara apa moare sigur.
Noi il scoatem pe Momo cam pe la 6.30-7 si il tinem pana pe la 7.30, in fiecare zi cam 40-45 de minute, depinde de cat de apatic sau de vesel e el. Daca e o dimineata mai calduroasa, plecam mai repede, pentru ca e vadit ca nu vrea sa se mai plimbe. Daca e racoare, sta mai mult afara, in parc, cu ceilalti catei.
Seara iesim pe la 7-7.30 si stam vreo ora. Se intinde pe iarba alaturi de cainii comunitari din parc si se uita la oameni, dar respira ca un furnal: rapid, adanc si sacadat.
Lui Momo i-am tuns parul de la pernutele labutelor. Am observat ca se iritase intre pernute si l-am tuns cu masina lui speciala. Am observat ca schiopata si i-am verificat labutele: luase o guma de mestecat in parul din labuta, dar am observat ca si cealalta laba era iritata. In 5 minte am terminat: acum e mai lejer, ii dam cu o crema din farmacia umana (Triderm... nu stim daca e chiar indicata...). Oricum, nu mai schiopateaza. Daca mai are probleme, o sa mergem la cabinetul Ancai, sa verifice.
Momo nu mai mananca asa mult. Cantitatea de mancare e mai mica, dar bea mult mai multa apa. Dupa ce intra in casa, seara, il lasam vreo jumatate de ora, sa se mai linisteasca, apoi ii dam de mancare. De fapt, ii trebuie vreo ora sa isi revina dupa cele 33 de grade de afara.
Noi il stergem la bot si pe gat, de fiecara data dupa ce bea apa. Momo are prosoapele lui: doua mari pentru picioare si burtica (dar si pentru sters dupa baie) si alte 5-6 pentru bot si piept. Le spalam saptamanal cu detergent si clor.
In casa sunt 27-28 de grade, pentru ca lasam aerul conditionat pornit aproape non-stop. Bineinteles, si Momo si Maya stau in zona unde resimt racoarea.
Evident, stand in curent, lui Momo ii mai lacrimeaza cate un ochi, isi mai scutura cate o ureche, dar problemele trec destul de repede. Nu il tinem chiar in curent, el sta pe pragul usii, unde nu se resimte curentul de aer din plin.
Maya nu are nicio problema: ea are locurile ei clare, pe frigider, langa patul nostru (nu o mai lasam in pat, decat intr-o margine, unde nu punem copilul).
Acum, nici Momo, nici Maya nu mai naparlesc rau. Cainele il pieptanam de 2 ori pe saptamana, iar pisica - o data si pare destul de ok. Evident, o data pe saptamana bagam aspiratorul in forta, iar in rest, daca e nevoie (in afara maturatului simplu).
Momo mananca in fiecare dimineata, in afara de bobite, si un paharel de iaurt in care turnam ulei de somon. Pisicii ii punem peste bobite ulei de peste. Cand ne trezim, Maya ne asteapta in fiecare dimineata pe frigider, mieunand sfasietor, cersind laptic rece din frigider, pe care i-l turnam in castronelul ei mic. Apoi mai ciuguleste cate o faramita de pui la cuptor, daca avem. De mica, Mayei ii mai place si crema de vanilie, din care ii dam si ei cand si cand cate o lingurita, daca avem prin casa.
Momo s-a cam saturat de consevre. O buna perioada a mancat bobite cu conserva. Acum ii punem peste boabe faramite de carne de vita sau bucatele de carne de pui, facute gratar pentru noi (ii pastram si lui). Acum Momo mananca Artemis, la care s-a adaptat foarte bine. Inainte, mancarea lui era Lupovet, o alta hrana care i-a placut, dar, la un moment dat, s-a saturat de ea. Probabil ca, la un moment dat, o sa revenim la ea, daca se satura si de Artemis.
Maya are Royal Canin-ul pentru pisici castrate, care ii place. De cand am sterilizat-o, mananca destul de mult, asa ca nu ii mai punem mult. Acum e cam grasuta, are cam 4,5 kg, ceea ce inseamna ca tinde sa fie supraponderala. O sa incercam sa fim grijulii, sa nu ii dam prea multa mancare.
Asadar, singura sansa e sa stea in casa toata ziua, iar daca sunt tinuti in curte, sa stea undeva la umbra si sa aiba apa toata ziua. Un caine de curte traieste 2-3 zile fara mancare, dar fara apa moare sigur.
Noi il scoatem pe Momo cam pe la 6.30-7 si il tinem pana pe la 7.30, in fiecare zi cam 40-45 de minute, depinde de cat de apatic sau de vesel e el. Daca e o dimineata mai calduroasa, plecam mai repede, pentru ca e vadit ca nu vrea sa se mai plimbe. Daca e racoare, sta mai mult afara, in parc, cu ceilalti catei.
Seara iesim pe la 7-7.30 si stam vreo ora. Se intinde pe iarba alaturi de cainii comunitari din parc si se uita la oameni, dar respira ca un furnal: rapid, adanc si sacadat.
Lui Momo i-am tuns parul de la pernutele labutelor. Am observat ca se iritase intre pernute si l-am tuns cu masina lui speciala. Am observat ca schiopata si i-am verificat labutele: luase o guma de mestecat in parul din labuta, dar am observat ca si cealalta laba era iritata. In 5 minte am terminat: acum e mai lejer, ii dam cu o crema din farmacia umana (Triderm... nu stim daca e chiar indicata...). Oricum, nu mai schiopateaza. Daca mai are probleme, o sa mergem la cabinetul Ancai, sa verifice.
Momo nu mai mananca asa mult. Cantitatea de mancare e mai mica, dar bea mult mai multa apa. Dupa ce intra in casa, seara, il lasam vreo jumatate de ora, sa se mai linisteasca, apoi ii dam de mancare. De fapt, ii trebuie vreo ora sa isi revina dupa cele 33 de grade de afara.
Noi il stergem la bot si pe gat, de fiecara data dupa ce bea apa. Momo are prosoapele lui: doua mari pentru picioare si burtica (dar si pentru sters dupa baie) si alte 5-6 pentru bot si piept. Le spalam saptamanal cu detergent si clor.
In casa sunt 27-28 de grade, pentru ca lasam aerul conditionat pornit aproape non-stop. Bineinteles, si Momo si Maya stau in zona unde resimt racoarea.
Evident, stand in curent, lui Momo ii mai lacrimeaza cate un ochi, isi mai scutura cate o ureche, dar problemele trec destul de repede. Nu il tinem chiar in curent, el sta pe pragul usii, unde nu se resimte curentul de aer din plin.
Maya nu are nicio problema: ea are locurile ei clare, pe frigider, langa patul nostru (nu o mai lasam in pat, decat intr-o margine, unde nu punem copilul).
Acum, nici Momo, nici Maya nu mai naparlesc rau. Cainele il pieptanam de 2 ori pe saptamana, iar pisica - o data si pare destul de ok. Evident, o data pe saptamana bagam aspiratorul in forta, iar in rest, daca e nevoie (in afara maturatului simplu).
Momo mananca in fiecare dimineata, in afara de bobite, si un paharel de iaurt in care turnam ulei de somon. Pisicii ii punem peste bobite ulei de peste. Cand ne trezim, Maya ne asteapta in fiecare dimineata pe frigider, mieunand sfasietor, cersind laptic rece din frigider, pe care i-l turnam in castronelul ei mic. Apoi mai ciuguleste cate o faramita de pui la cuptor, daca avem. De mica, Mayei ii mai place si crema de vanilie, din care ii dam si ei cand si cand cate o lingurita, daca avem prin casa.
Momo s-a cam saturat de consevre. O buna perioada a mancat bobite cu conserva. Acum ii punem peste boabe faramite de carne de vita sau bucatele de carne de pui, facute gratar pentru noi (ii pastram si lui). Acum Momo mananca Artemis, la care s-a adaptat foarte bine. Inainte, mancarea lui era Lupovet, o alta hrana care i-a placut, dar, la un moment dat, s-a saturat de ea. Probabil ca, la un moment dat, o sa revenim la ea, daca se satura si de Artemis.
Maya are Royal Canin-ul pentru pisici castrate, care ii place. De cand am sterilizat-o, mananca destul de mult, asa ca nu ii mai punem mult. Acum e cam grasuta, are cam 4,5 kg, ceea ce inseamna ca tinde sa fie supraponderala. O sa incercam sa fim grijulii, sa nu ii dam prea multa mancare.
joi, august 12, 2010
Daissy
Micuta pufarina pe care o vedeti se numeste Chaitan Legend Chow Daissy si este sora Dallmei. Astazi implinesc 8 luni. Le uram "La multi ani!", multe osisoare si foarte multa iubire.
Mami lui Daissy ne scrie ca ursulina "s-a nascut inaintea Craciunului si a venit in familie inaintea sarbatorilor pascale. Disparitia fulgeratoare a lui Star, pe care multi de aici l-au cunoscut, a lasat un gol imens si o durere sfasietoare. Si acum il jelim, dar o avem pe mica printesa alaturi de noi, care ne-a ajutata sa ne revenim si care ne face viata atat de frumoasa. Noi traim prin chow-chow, respiram cu ei, nu concepem viata fara un chow-lin alaturi. Dupa 15 ani in care am avut alaturi de noi doar minuni de chow, putem sa spunem ca suntem norocosi ca i-am avut in preajma noastra".
Va uram inca o data "La multi ani!" si tot ce isi doresc Daissy si Dallma.
marți, august 10, 2010
Varietati de chow chow
http://www.chowswho.com/ Puteti gasi pe acest site toate varietatile posibile de chow chow, cu genealogia lor fotografiata. O sa vedeti chow roscati, crem, negri, albastri, "scortisoara". Gasiti si chow chow cu par scurt. Mai inalti, mai scunzi, blanosi ca niste ursi sau cu par nu foarte lung. Cu bot turtit si incretit sau mai "normali". Mai mici, mai mari - de toate felurile. Pe categorii: tari, nume de caine, nume de proprietar, numele canisei.
E interesant de vazut cat de diferiti pot fi, dar totusi cat de asemanatori.
E interesant de vazut cat de diferiti pot fi, dar totusi cat de asemanatori.
duminică, august 08, 2010
Noro, o frumusete de catel
Abonați-vă la:
Postări (Atom)














