Yoshi, un super-catel

Am primit poze noi de la Yoshi. Mamica lui este insa destul de trista. A fost la un control cu pufuletele, iar medicul l-a diagnosticat cu displazie de sold. Insa nu se stie cat de corect a fost acest diagnostic, pentru ca Yoshi era foarte speriat la medic, se zbatea continuu, se misca. Ori noi stim ca pentru diagnosticul de displazie, radiografia e vitala, cainele trebuie sa stea nemiscat, chiar unii sunt anesteziati complet pentru asta. Voi stiti un cabinet veterinar unde se pot face radiografii bune, iar medicii sa interpreteze corect? Inteleg ca este o adevarata arta interpretarea unei radiografii pentru un catel suspectat de displazie, pentru ca poate sa nu aiba nimic, dar medicul sa interpreteze eronat...

O boala periculoasa: Ehrichioza

Anca, medic veterinar in Bucuresti, ne-a transmis o postare despre o boala care a luat amploare: Ehrlichioza. Aceasta maladie nu este bine diagnosticata, este confundata cu babesioza, dar tratamentul este diferit de cel al babesiozei si de lunga durata. Boala poate evolua asimptomatic, cainele se "usuca pe picioare" sau da intr-o hemoragie nazala care nu se opreste. Uneori nu apare nici febra, uneori apar semne neurologice , tabloul clinic este foarte vast si mai ales foarte inselator.

Este o boala provocata de o bacterie asemanatoare rickettsiilor, transmisa de capuse. Este bacterie tipica, cu enzime metabolice si perete celular aeroba si sensibila la antibiotice desi paraziteaza celulele vii pt crestere. Ele apar in limfocite si neutrofile. E.canis provoaca la om Ehrlichioza umana monocitara.

Unele infectii sunt asimptomatice, cainele este in aparenta sanatos si stapanul nu remarca nimic deosebit, de aceea la un congres international veterinar boala aceasta a fost supranumita si : "silent killer" pt ca in varianta asimptomatica provoaca moartea subita a animalelor.

Alte infectii debuteaza brusc, cu febra mare si frison, alterarea starii generale: dureri abdominale, varsaturi si diaree, coagularea vasculara diseminata (CID), vasculite, convulsii, orbire, epistaxis si coma.In analize apar: - leocopenie (nr mic de leucocite)- trombocitopenie (nr mic de trombocite)- valori anormale ale functiei hepatice, in special niveluri crescute de transaminaze.

Exista teste imnocromatografice, dar acest tip de diagnostic nu ofera sigurnta, adica un test pozitiv confirma diagnosticul, dar unul negativ nu il infirma total. Aceasta deoarece testele detecteaza anticorpii, mai mult in perioada febrila cu frisoane pt fiecare tip de ehrlichia in parte.

Daca testul este pt E. canis si infectia este provocata de o alta tulpina de ehrlichia, testul iese negativ. Cea mai buna diagnosticare se face pe un frotiu May-Grunwald, Giemsa, corect executat, unde se gasesc "dusmanii" in celulele albe. Deci, daca animalul, controlat intr-un cabinet prezinta: splenomegalie, hepatomegalie, nr mic de trombocite in analiza hematologica are toate sansele sa aiba aceasta boala. Cereti o dignosticare sigura cu frotiul pomenit mai sus.

Tratamentul de electie este Doxiciclina 10 mg/kg greutate vie/zi impartit in doua prize timp de 21-28 zile.Ehrlichia este sensibila si la cloramfenicol, toate tetraciclinele si mai nou, la om, se foloseste monociclina (o doxiciclina mai bine potentata) + metronidazol + cefort.Doctorul poate sa aleaga din toate, tratamentul care i se pare indicat situatiei si starii animalului. Tratamentul este de lunga durata, uneori dupa primele administrari apare o agravare a starii proaste pt ca moartea bacteriilor duce la eliminarea de toxine specifice in organismul infectat.In prima saptamana trebuie refacuta analiza hematologica din 2 in 2 zile pt monitorizarea nr de trombocite. In aceste prime zile tratamentul se face sub stricta supraveghere medicala pt ca: se pot bloca rinichii si pot sa apara semne neurologice (ataxie, convulsii, etc). Numai medicul completeaza cu alte medicamente sau reduce doza de antibiotic.

Unii veterinari aplica urmatoarea schema de tratament: Imizol (Imidocarb) + doxiciclina. NU EXISTA JUSTIFICARE MEDICALA PT UTILIZAREA IMIZOLULUI. S-a dovedit ca el nu are nici un efect asupra Ehrlichiei si nici asupra Anaplasmei. Iata ce scrie Merkul veterinar despre el : "Imidocarb is a suspected carcinogen with long witholding periods and is not approved for use in USA or Europe."Doxiciclina dimineata + un sfect biseptol (cand starea rinichilor permite) la pranz, ca potentator al doxiciclinei, nu ca doza terapeutica + doxiciclina seara; aceasta este cea mai eficace schema de tratament. De asemenea dupa prima saptamana de tratament sau imediat dupa ce nr de trombocite a crescut peste limita minima se poate introduce in tratament un medicament numit "Vessel Due", care este un antitrombotic de uz uman si un reparator al endoteliilor afectate. Altfel spus acest medicament scoate depozitele de bacterii si trombi de pe peretii vaselor de sange, pe care le reintroduce in sangele circulant, unde le asteapta "surpriza" : antibioticul.Acest tratament este doar impotriva Ehrlichiei. Complicatiile se trateaza individual in functie de problema dezvoltata si de experienta medicului, cu grija de a nu administra medicamente care se " bat cap in cap" sau se anihileaza reciproc.

Ultimele poze ale lui SHONI

Shoni, micutul baietel superb de care v-am mai povestit in aceasta postare a trecut in lumea cateilor si pisicutelor tot timpul vesele si fericite. A suferit foarte mult inainte sa plece si a avut langa el nu doar dragostea stapanilor, ci si atasamentul nemasurat al motanelului Botic. Pisoiul l-a pazit in ultimele clipe de viata, ca un prieten adevarat.

Iata povestea impresionanta, povestita de mamica blanosilor:

"Sincer sa va spun, nu stiu ce s-a intamplat, ce a avut. El racea tot timpul si mai mereu eram cu el pe la cabinetul veterinar. Era aproape imposibil sa mergem cu el la munte sau sa petrecem mai mult timp afara fara, ca in urmatoarele zile sa nu tusesca sau sa nu stranute.

Ultima raceala i-a fost fatala. Ne decisem sa schimbam medicul veterinar pt ca nu eram deloc multumita de felul cum il trata. Cand ne vedea intrand pe usa, reactia lui era 'Lasati doamna cainele in pace, nu il mai tot tarati prin cabinete, asa respira el mai greu, din cauza botului scurt...'.
Ultimul doctor la care am fost s-a comportat exemplar. Din pacate nu a mai avut ce sa faca. Nici el nu stie de ce a murit. Mai multe au fost ipotezele, insa nu ne-am indurat sa ii facem autopsie. Nu voiam sa il stiu pe micutul meu facut bucati pe masa doctorului.

Acum intruna ma gandesc oare ce s-a intamplat cu el, atunci nu am avut putere. Doctorul ne-a spus ca e o situatie pe care el ca si medic nu a mai intalnit-o. A facut febra foarte mare, 44 grade, pe care a tinut-o pe picioare aproape 6zile. Am sunat si la facultatea de medicina veterinara din Iasi si din Bucuresti, doctorul avand cunostinte in ambele locuri, am incercat toate antibioticele posibile si toate combinatiile de medicamente la recomandarea profesorilor de la Iasi si Bucuresti, insa fara niciun rezultat, febra nu a scazut nici macar cu 0.1 grade. Medicii erau si ei nedumeriti.

In cele din urma mititelul meu nu a mai rezistat si dupa zile intregi de febra a plecat la ingerasi. Mama mea a fost cu el tot timpul acesta (era mai mult catelul ei, dar Doamne ce l-am mai iubit) si mi-a povestit ca in ultimele clipe paralizase si avea o privire fixa.

Si-a dat ultima suflare numai dupa ce mama mea a plecat din camera si l-a lasat singur.... Doar 5minute i-au trebuit...
M-a impresionat profund reactia motanelului nostru, Botic, care in seara dinaintea mortii lui Shoni a stat treaz, in fund langa el. Nu a dormit deloc in noaptea aceea si nu s-a miscat de langa el. Se mai apropia din cand in cand si il mai mirosea..

Pe Shoni l-am ingropat langa prietenul lui, Vasile, un maidanez de la tatal meu, de la serviciu, alaturi de hainutele si toate jucariile lui....

Am trecut prin momente cumplite in acele zile, de aici si hotararea mea de nu ma grabi in alegerea altui puiut. Chiar nu cred ca mi-as mai reveni dupa o alta pierdere. Sa-ti vezi pufosul pe moarte, nepunticios, iar tu si mai neputincios suferind alaturi de el, si furios in acelasi timp pe doctori si pe cei ce l-au adus si nu au avut grija de el cand era micut....e sfasietor".

Aceasta este povestea sfasietoare a trecerii lui Shoni in lumea ingerasilor pufosi si fericiti. Stapanii lui Shoni vrea sa cumpere din nou un chow-lin: cine are pui de vanzare la preturi decente, nu uitati ca sunt oameni cu suflet care isi doresc un pufulete.

Definitia rasei chow chow

Chow Chow este un caine care e un stapan care cauta un stapan care nu e un caine.

(Horst Stern, zoolog)

Donez chow chow mascul

Am remarcat acest anunt. Poate este cineva interesat. Un mascul chow chow este donat (gratis, evident).

Ma numesc Sabina si de 1 an si jumatate am luat impreuna cu prietenul meu un pui mic de chow chow... Acum e mare si frumos si ascultator , este un exemplar superb, baietzel si are 1 an si 6 luni. Eu din pacate nu il mai pot tine deoarece am ramas insarcinata,suntem nevoiti sa il dam deoarece nu vom mai putea avea grija de el...noi facem naveta foarte des intre romania si grecia deoarece sotul meu este de nationalitate greaca iar pe Pino (chow chow-l meu) nu l vom mai putea lua cu noi in masina pentru ca va fi copilul si nu l putem lasa singur la pensiune mereu...Imi doresc sa l dau doar unui cunoscator al acestei rase iar ideal ar fi, daca dumneavoastra viitorul stapan al lui Pinonino aveti o fetita iar peste 1 an 2 ne veti putea da un pui....Noi il iubim din tot sufletul si vrem sa stim ca ajunge la un om care sa aiba mare grija de el.Este foarte cuminte nu i plac plimbarile lungi in parc se intelege perfect cu alti caini chiar si cu pisicile,ii place sa faca baie si sa doarma in pat ( desi nu l mai las) Are toate vaccinele la zi, are pasaport si cip si este foarte cuminte in masina nu conteaza cat de mare este calatoria. Pentru mai multe detalii ma puteti gasi la adresa gherescu_sabina@yahoo.com de unde va pot trimite si poze. Va multumesc!

http://www.facebook.com/photo.php?fbid=132...7314.1589959665

PS: nu uitati de postarea de mai jos, daca stiti vreun proprietar serios care vinde chow chow

Cumpar chow chow

In ultima perioada am primit multe mailuri in care oameni seriosi si iubitori de caini ne intreaba daca stim pe cineva care vinde caini chow chow. Noi am intrebat in stanga si in dreapta daca are cineva de vanzare catei chow chow despre care sa stie ca parintii sunt sanatosi. Nu conteaza neaparat pedigree-ul, ci sanatatea si calitatea cainelui.

Am primit un mail inclusiv de la o doamna careia recent i-a murit chow chow-ul si este o mare iubitoare a acestei rase.

Cei mai multi ar apela la cine stie ce samsar de pe piata, care vinde caini cu probleme de sanatate (vezi nenumaratele cazuri de displazii, entropioane etc) si e pacat sa se intample asta.

Deci va rugam, daca aveti sau stiti pe cineva care are chow chow de vanzare, ne puteti trimite adresa de mail si va punem in contact cu doritorii. Stim ca sunt crescatori de elita si in Bucuresti, si in Craiova, si in Tg Mures, Sibiu, Iasi. Dati-ne un mail, daca aveti ceva de vanzare sau urmeaza sa aveti un cuib de catei in curand.

Lucky, 3 ani

Fratiorul lui Momo, Lucky, este un catel foarte frumos. Se poate vedea din aceasta poza. Lucky e foarte fericit alaturi de stapanii lui care il alinta si il considera un membru al familiei. La multi ani!

ANUNT IMPORTANT- CATEL PIERDUT

Publicam si noi un material despre o catelusa pierduta zilele acestea, poate reusim sa o aducem inapoi la stapanii ei.

"Odra, căţeluşa unei prietene, s-a pierdut acum aproape 10 zile în zona Pipera. Acum două zile cineva a spus la un cabinet veterinar că ar fi văzut-o pe Odra pe la şoseaua Petricani, prin zona Lacul Tei.

Odra are 2 anişori, este tot din rasa vizsla, ca şi Dani al nostru, iar stăpâna Odrei este disperată, nu mai ştie unde să o caute. Nu era în ţară când a fugit Odra, a lăsat cele două căţeluşe pe care le are în grija unei persoane cunoscute.

Dacă locuiţi prin zona Pipera – lacul Tei şi o vedeţi, vă rog mult, sunaţi la Diana la 0723.266.699".

Momo a implinit 3 ani

Momo implineste astazi, 25 octombrie, varsta de 3 ani. E deja catel mare, ce sa mai vorbim: caine in toata regula. E un chow chow foarte cuminte: nu latra, nu face in casa, nu roade mobila, nu se urca in pat. Singurele lucruri pe care le cere sunt iesitul afara, kefirul de dimineata si osisoare ramase de la mancarea noastra.
Ni s-a parut intotdeauna foarte interesant ca el nu latra: cand e in casa si aude zgomot in fata usii, Momo pufaie in loc sa latre, iar uneori are un fel de mormait gutural, un grohait scurt si in surdina care tine loc de latrat. Cand e afara, cainii il latra, dar el nu ii baga in seama, ci ii ignora total. E un singuratic, preocupat doar sa miroasa pisulicii de prin iarba sau de pe stalpi. Cand se intalneste cu alti catei, daca ei nu sunt agresivi se duce la ei, da putin din coada, se miros unul pe altul, apoi isi vede de drumul lui.
Cu micutul nostru bebe, cainele se impaca foarte bine. Se spune ca chow chow este doar cainele unui singur stapan, nu accepta si nu iubeste decat un membru al familiei - ceea ce e o prostie fara seaman. Momo l-a acceptat din primul moment pe Matei. La inceput l-a evitat (si el si pisica Maya), nedumeriti de faptura care mirosea ciudat, a lapte, a mternitate si a mami. Cel putin, Maya fugea de bebelus la inceput, in primele zile. Acum l-a si mirosit, a vazut ce e cu el, a constatat ca nu o ataca si a ajuns sa il accepte. Momo nu doar il accepta, il si considera un membru al familiei sale.
Cand Matei a plans intr-o seara mai multe minute in sir si nu vroia sa se calmeze, Momo a venit la marginea patului langa copil si a suspinat de cateva ori (Momo are un fel de plans, de scheunat, pe care il mai face uneori cand vede ca plecam toti odata, el vrea sa iasa cu noi si constata ca nu il luam si pe el afara). Apoi, Momo s-a uitat la micut, i-a mirosit manuta, i-a lins-o si apoi s-a culcat la marginea patului dupa ce s-a calmat bebelusul.
Cand iesim afara, e placerea lui cea mai mare, bucuria maxima. Am constatat, insa, ca parcul nu prea ii place. Ne-am dat seama ca noi l-am obisnuit de mic sa se plimbe pe trotuar, printre oameni, pe un anumit traseu, pe care el sa si-l faca singur. Asta s-a intamplat si acum. Plecam de acasa si in 3 minute suntem in parculet, pe care Momo il traverseaza scurt, doar pentru 4-5 escale de pisu la copaci. Apoi iese la bulevard, pe trotuar si merge timp de 30 de minute pe un traseu pe care si l-a facut cam singur, ajungand din nou pe straduta noastra, dupa ce a mers pe alte trei strazi mari.

PS: de vreo 2 luni Momo mananca doar bobite simple (fara sa le mai amestecam cu carne) si se simte excelent. Am inceput si vitaminizarea de toamna. O sa va povestim maine sau poimaine despre acestea.

Pentru ca ziua lui Momo inseamna si ziua lui Lucky, fratiorul lui, ii uram: La multi ani, sa fie fericit alaturi de mami si tati, sa fie vesel, sanatos si multe osisoare. Aceleasi urari le dorim tuturor animalutelor celor care ne citesc: sa fie sanatoase, fericite, vesele si sa va bucure sufletele tot asa cum se bucura si ele de venirea voastra acasa si de mangaierea voastra.

Perusi

Perusii Pepe (masculul, cel galben) si Mimi (fetita albastra) se simt foarte bine. El a naparlit: timp de o saptamana am gasit o multime de pene galbene si verzi pe fundul coliviei, dar acum s-a mai domolit si se vad penele noi mici si nedezvoltate atunci cand ii suflam printre aripi. Mai greu naparleste pe cap, unde nu ajunge cu gheruta sa se scarpine si sa isi dea jos vechiul penaj. Le dam vitamine speciale in apa, mai ales ca vine iarna si e bine sa faca si ei o cura vitaminizanta.

Cei doi bulgarasi stau amandoi si se pupa tot timpul, mai ales el o curata pe ea, vorbeste cu ea, pare ca in sfarsit s-au acomodat unul cu altul si s-au transformat intr-un cuplu. Vedem ca, atunci cand zboara prin casa, se cauta unul pe altul si ciripesc unul la altul.
El are si inel (rosu) la piciorul drept, ea nu are, nu am avut nevoie, pentru ca nu vrem sa faca pui, desi cred ca ar iesi foarte frumosi, ambii fiind perusi standard, mai mari si mai "motati".
Ceea ce va putem spune este ca Pepe a inceput sa invete sa vorbeasca. Deocamdata nu foarte articulat, dar putem distinge: spune "Pepe", "baiatul". Odata ce am constatat ca vrea sa vorbeasca, o sa perseveram, sa vedem daca va putea sa spuna articulat numele lui. E mai greu sa vorbeasca, pentru ca are pereche. Daca ar fi fost doar el, masculul, ar fi invatat foarte usor, pentru ca nu ar fi avut companion de ciripit, ci ar fi auzit doar vorbele noastre.

Noro a facut 9 luni

Noro a implinit pe 10 octombrie varsta de 9 luni. Este foarte frumos si simpatic. Noro s-a imprietenit cu Sheila, o chowlina de 4 luni, si a cunoscut in parc un senior chow chow, de 8 ani. Ii uram cu totii lui Noro "La multi ani!", multe osisoare, multi prieteni si sa fie fericit impreuna cu cei care il iubesc.

Parc de chow chow

In parcul Sebastian, in apropierea caruia ne-am mutat, se plimba vreo patru chow chow. Unul roscat, Max, altul negru, Nanuk, unul alb mare (inca nu stim cum il cheama) si unul alb mic, Lord. Cel putin, de ei stim pana acum, s-ar putea sa mai fie si altii. Azi ne-am intalnit cu doi dintre ei: Nanuk si Lord.Nanuk este tot cam de statura lui Momo, ceva mai blanos. Insa este mult mai calm si mai linistit decat Momo: stapana lui s-a mirat cand a vazut ca il plimbam pe al nostru fara lesa si ne-a spus ca, de fapt, ea il trage pe Nanuk prin parc, pentru ca el ar vrea sa miroasa, sa se uite, sa stea. Nanuk are 4 ani si este foarte frumos.
Momo, cand l-am apropiat cu grija de Nanuk, a inceput sa maraie. Nanuk a devenit si el nervos, dar e clar ca al nostru ar fi sarit imediat la bataie: are el ceva cu chow chow-ii maturi... Cu Lord, bineinteles, nu a avut nimic: au inceput sa se joace, impreuna cu un alt catel comunitar di n parc.In privinta lui Lord, el are aproape 4 luni si este un adevarat argint viu: gata de joaca, gata sa alerge, sa se muste in joaca, sa se tavaleasca prin iarba si nisip cu ei.

In noua locatie - 1

Nu am avut timp sa scriem, am fost ocupati cu mutarea. In noul parc sunt foarte multi caini vagabonzi, unii dintre ei agresivi cu cateii pe care nu ii cunosc. Momo pare ca s-a adaptat, s-a imprietenit cu doi dintre ei, cei mai cuminti si mai sociabili. Cu restul, cei maturi, nici vorba de prietenie. Si nici nu credem ca se vor imprieteni vreodata, pentru ca si Momo e matur, in curand face trei ani, si vrea si el, ca si ceilalti, sa se impuna. Insa il plimbam prin parculet, incercand sa il ferim de cainii comunitari.
In tarcul de caini am intrat o singura data, pentru ca este un singur astfel de spatiu si inauntru sunt tot timpul o multime de caini, nu foarte prietenosi. Aici este si un chow chow, Max. Noi il plimbam pe Momo prin parc si s-au vazut prin gard. Max a inceput sa il latre pe Momo, iar al nostru maraia si el, enervat. In tarc sunt rottweileri, husky, bull-terieri, ciobanesti germani, toate rasele de caini cu care Momo s-ar bate pe loc. Asa ca noi ne plimbam pe afara, iar ei stau in tarc: probabil se cunosc de mici si nu sunt agresivi unii cu altii. Spatiul peMaya s-a adaptat imediat, pentru ca a venit la apartament odata cu noi si cu Momo. A identificat rapid litiera si recipientele de mancare si apa, iar acum sta numai pe pervaze, a devenit din nou stapana casei.

Perusii deocamdata nu i-am scos din cusca. Insa probabil ca le vom da drumul prin casa de saptamana viitoare, dupa ce se vor obisnui cu noua locatie.

Momo si-a schimbat parcul

De cateva zile Momo a schimbat parculetul unde se plimba. Si aici este un tarc de caini, mai mare, cu verdeata si jucarii, dar intra multi catei, unii dintre ei agresivi, deci suntem circumspecti deocamdata. Maya si Momo par sa se fi adaptat deja, desi in prima zi au fost destul de agitati: in casa au intrat multi straini, care au bocanit la mobila, deci celor doi blanosi nu prea le-a convenit situatia, ei fiind obisnuiti sa fie lasati in liniste toata ziua. O sa va aratam si imagini, in scurt timp.

FUJI, noul nostru prieten

Astazi vi-l prezentam pe FUJI, o minune de catel alb ca zapada. Are 9 luni si este tratat ca un printisor, ne scrie mamica lui. Micutul nu a avut pana acum nicio problema de sanatate, de cateva zile au inceput ochisorii sa ne curga, probabil a stat in curent. Fuji este cel mai alintat catel, e mancacios, lenes si incapatanat... si mai ales tare pupacios.

Fuji este foarte frumos, asteptam vesti de la el.

Momo

Ne pregatim sa ne mutam acasa la noi. Schimbam zona, schimbam prietenii, schimbam parculetul. Pana plecam, vom mai face cateva poze, sa ne aducem aminte de vechea gasca...

Chow chow gasit - donatie

Un prieten care locuieste pe strada Popa Nan a gasit un chow chow mascul, de aproximativ un an. Cainele este neingrijit, vai de el, se aciuase pe strada, la mila oricui. Oamenii nu pot tine chow chow -ul pentru ca au si ei caine, care nu suporta alti masculi pe langa el. Asa ca, daca stiti pe cineva care e interesat de acest caine amarat, poate il salvati.

Donez shar-pei negru de 6 luni, baiat

Anca ne-a anuntat ca doneaza un shar-pei negru, de 6 luni, baiat. Deci nu e pe bani.

Yoshi s-a facut mare

Yoshi are acum 3 luni si jumatate si aproape 9 kg. Iata cateva poze cu micutul ursulet din prima lui zi in parc. Toata lumea l-a admirat, copiii si-au facut fotografii cu el. Yoshi este foarte vesel, zburdalnic si deja e un explorator adevarat. E un chow chow superb.

Maya a implinit un anisor

Maya a implinit un an. Noi ii uram frumoase chow-line crem "La multi ani!" si multe osisoare, sa fie cuminte, ascultatoare, sa mananace tot si sa fie fericita si vesela!

Bebelusul si pisica