Am primit un mail foarte tulburator de la o cititoare a blogului nostru, care, impresionata de povestea pe care am publicat-o în luna noiembrie, despre o catelusa cane corso http://pisicamaya.blogspot.com/search/label/cane%20corso , ne-a scris, la randul ei, despre despartirea de puiul ei de catel, Tazz:"Sunt foarte impresionata de povestea catelusei cane corso, pentru ca imi plac foarte mult animalele si pentru ca am trecut prin aceeasi situatie, din pacate in cazul meu a murit la ora 9 dimineata. Cand m-am intors de la scoala (la ora 20:00) catelusul meu Tazz (metis labrador) se simtea rau si voma, dupa cateva ore era ca o leguma si se uita la fel ca in povestea voastra cu ochii tristi, ma urmarea cu privirea...parca ma implora sa il ajut si eu aveam "mainile legate".
Am fost la veterinar de 3 ori, deabea a 3-a oara l-am gasit in cabinet fericita ca mi-a spus ce trebuie sa fac m-am intors acasa dar inainte sa fac ceea ce mi-a spus veterinarul am luat catelul in brate pentru al aseza in alt loc si cand l-am lasat din brate a murit, culoarea ochilor se schimbase si ii curgea sange pe gura si nas.
In acel moment am inceput sa plang in hohote...nu mai aveam aer. Banuiesc ca a fost otravit de vecinii mei.
Au trecut 6 ani de atunci din pacate nu am nici o poza dar carnetul si acum il pastrez si o sa-l pastrez, era un catelus destept, jucaus,ascultator...avea doar 6 luni.
Imi doresc foarte mult un catelusi de rasa cane corso dar deocamdata nu am asa o suma mare....oricum cane corso vreau si sper sa reusesc sa imi cumpar in viitorul apropiat".
Ne pare tare rau de pierderea ta, si speram sa treceti cu bine peste aceasta durere.
Maya si Momo va transmit sa fiti puternici, si intr-o zi sigur veti avea din nou un sufletel de care sa va bucurati.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu