Mancarea pe timp de iarna

Odata cu venirea frigului, Momo a inceput sa revina la viata. Vara e inert, molesit de caldura, toropit de aerul irespirabil, sta cu limba scoasa ca un ventilator, nu are chef de nimic si mananca doar cat sa supravietuiasca, fara pofta si parca fara viata in el, naparleste, se mai scarpina, face si alergii etc. Iarna, in schimb, se schimba total: e alt caine, vesel, alearga, se plimba fericit, merge cu o rapiditate de zici ca fuge, abia ne tinem dupa el, plimbarea parca nu ii ajunge, ar vrea sa stea afara oricat de mult.

Iarna mananca mai mult, asta am observat mai demult. Tocmai pentru ca isi revine, face miscare mai multa, se simte mai bine, se si hraneste mai mult. Acum ii dam si suplimente cu vitamine si minerale, gandindu-ne ca e momentul tocmai bun.

Nu ii dam o mancare cu proteina prea multa, pentru ca stim ca nu ii face bine: se scarpina, face diaree, nu ii place. Artemis, mancarea lui actuala are 23% proteina. Zilnic ii mai dam niste iaurt sau kefir in care ii pisam si vitaminele. Rar mai primeste si altceva: oasele spatelui de pui sau oasele mai moi de la aripi, un cartof prajit (ii place), o leguma din mancarea cu carne, feliute de mar crud (cerseste si el cand mancam noi, sunt preferatele lui, ar manca mere cu kilogramul).

Pisica, in schimb, e nemultumita de o perioada de timp: nu ii mai lasam oricata mancare ar vrea ea. A ajuns aproape de 5 kg, asa ca ii dam mai putin, asa ca, dimineata, cand ne trezim, isi incepe concertul: miauna de foame, chemandu-ne la castronelul ei, sa i-l umplem. Ii punem dimineata o mana de boabe si gata. Deja daca depaseste 5 kg va incepe sa fie cam grasuna si nu prea e bine.

Perusii au si ei meiul lor zilnic. Le-am facut si lor o cura de vitamine (sunt vitamine speciale, de pus in apa). Lor le mai dam niste patrunjel, o bucatica de mar, crengute de pomi fructiferi sau salcie, o frunza de salata etc.