Sara, noua noastra prietena

Astazi v-o prezentam pe noua noastra prietena, SARA. Este superba. Iata ce ne-a scris mamica ei:

"Dupa lungi cautari pentru anumite informatii despre cainii chow-chow ,vazand intotdeauna articolele dvs , m-am gandit sa va scriu si eu cateva randuri si sa va spun despre pufu' meu frumos, o catelusa chow-chow de 7 luni, numita Sara. Din pacate, vara pentru ea este ingrozitoare! I-am cumparat ventilator si sper sa fie mai bine in urmatoarele zile,insa aici intervine teama mea de a nu raci datorita curentului. Mi-a facut si o dermatita usoara, dar a fost tratata de catre medicul veterinar si acum o sa ii treaca.

Vreau neaparat sa-i iau si eu un ulei de intretinere a blanii si pielii si nu stiu exact care ar fi mai bun. Desi am citit pe blog despre subiectul asta ...inca nu stiu ce sa-i iau.

In privinta alimentatiei, Sara nu mai mananca bobite ci numai mancare facuta in casa. Acest lucru se datoreaza deoarece am citit un comunicat de la minister cum ca bobitele ar fi facute din cadavre si ca din cauza lor pot aparea diverse infectii. Sara mananca piept de pui, fiert sau la gratar, cu orez,c u diverse legume, sau carne de vita, preparata in diverse feluri.

In privinta dresajului pot spune ca sunt super multumita: Sara stie comenzile aici, sezi, asteapta, stai pas, salut, culcat, nu ai voie sau nu si este foarte suparata atunci cand greseste cu ceva si ma supar.

Altceva pentru inceput nu stiu ce sa va mai povestesc ,insa ,cu siguranta o sa va mai scriu. Ii doresc multa sanatate lui Mo-Mo si sunt foarte incantata de felul cum aveti grija de el si cat de frumos este. Seamana foarte mult cu Sara mea,numai ca el este mai marisor deoarece este baiat."

Multumim, Alexandra, pentru postare. Sara este, intr-adevar, foarte frumoasa. Nu e mai mica decat Momo, dar ea are 7 luni, iar Momo 2 ani si 7 luni. Nu prea am avut timp pentru blog zilele acestea, dar o sa raspundem de maine tuturor intrebarilor si o sa continuam cu postarile.

Papagali de Patagonia

Anca ne-a trimis poze cu papagalii de Patagonia. Cei doi erau liberi prin casa si si-au gasit loc de dormit peste noapte in sertarul biroului. Daca ar fi fost salbatici, in natura, ar fi dormit intr-o scobitura din stanca.

Anca tinea geamurile deschise acasa, fara plasa, dar papagalii nu zburau afara, chiar daca se uitau prin ferestrele deschise. Anca ne spune ca putea sa plece afara cu fetita papagal pe umar, care tinea foarte mult la stapana ei. Papagalita nu pleca de pe umar si, fiind foarte geloasa, chiar ii tinea la distanta pe cei care doreau sa se apropie sa se uite la pasare.

Zulu

Am primit de la mamica lui Zulu un mesaj: "Nu v-am mai scris de multa vreme...am fost destul de ocupati,insa timp pentru a citi blogul am avut.

Ce sa va povestim despre noi...de cateva luni bune ne chinuim cu niste eczeme, bubite, cojite, iritatii... nici noi nu mai stim cum sa le numim.

Pe la sfarsitul iernii Zulu a facut o eczema la testicule destul de urata pe care am tratat-o cu teramicin(curatat fiind inainte cu betadina). A urmat una pe piciorus,langa testicule si tot asa...

Pe langa astea a facut si vestita otita, ii curgeau ochisorii si a facut si o infectie genitala pe care am inteles ca o fac toti baieteii pana isi incep viata sexuala. Pentru a scapa de ea 5 zile i-am facut spalaturi interne cu ser fiziologic amestecat cu betadina,aplicand apoi(tot intern)mibazon,dupa aceste 5 zile am aplicat inca 5 zile doar mibazon,iar in a 11 a zi i-am mai facut o spalatura si totul e ok.

O perioada de vreo luna am crezut ca toate problemele sau sfarsit,insa de vreo 2 saptamani avem iar aceleasi iritatii,in aceleasi locuri la care s-au mai adaugat si zonele dintre pernute(care sunt iritate permanent) si la subrat. Am schimbat medicul si cabinetul si tratamentul(acum il curatam cu ser fiziologic si ii dam cu baneocin, se vad diferente) si mancarea (a mancat un sac de 14 kg de Royal Canin Hypoalergenic, acum papa Acana), am inlaturat toate sursele de curent si substante care ii pot provoca alergii, ia si Claritine si speram ca o sa fie bine.

In alta ordine de idei, ne plimbam in parc cat putem de des...avem curte in care alergam,am inceput sa raspundem la comenzi...suportam greu vara care abia incepe si va pupam dulce...

Adi, la un an

Adi a implinit un anisor. Este un puiut foarte frumos, ca un ursulet polar. Maya si Momo ii ureaza "La multi ani", joaca multa si fericire cat cuprinde.

MOLLIE, noua noastra prietena

Avem o noua prietena, tocmai de la Satu Mare, o fetita superba de chow-chow, de un anisor, pe nume Mollie. Ne place la nebunie de ea, seamana foarte mult cu Momo al nostru, mai ales cand era mica parca sunt acelasi puisor.

Iata ce ne scriu parintii chow-linei:

"Suntem din Satu Mare si ea este catelusa noastra Mollie! Momentan are 1 an si 3 luni si e adorabila!! Uneori e asa de incapatanata si se preface ca nu aude ce spun!! ii place la nebunie sa se joace cu alti caini se intelege cu orice caine, barbatii cu voce ragusita nu-i plac deloc , maraie si latra la ei, in schimb ii plac copii!! Daca vede vreo pisica fuge ca nebuna dupa ele si ma cam supara atunci pt ca in acele momente nu m-asculta deloc si mi-e frica sa nu pateasca ceva!! Degeaba o cert pt asta, cand vede o pisica parca e deconectata de lumea asta!! Momo e foarte dragut , seamana cu Mollie in sensul ca nici ea nu are coama atat de mare ca si alti caini chow chow, dar eu am facut o greseala pt ca i-am pus zgarda din aceea tip lant si i s-a ras foarte mult din blana de la gat de un timp folosesc doar ham dar nu vrea sa creasca la loc blanita distrusa".

GANDITORUL

..sau mai bine spus somnorosul. :))))

MAYA SI CAMASA DE FORTA

Maya a scapat de camasa de forta. In sfarsit am eliberat-o din acea camasuta pusa special pentru a nu se linge la operatia de la burtica, si s-a aratat foarte multumita ca a scapat de un chin. In total a stat o saptamana imbracata astfel si nu i-a placut deloc.

In plus, mergea si haios, parca era un robotel, din cauza ca o strangea materialul la picioare, asa ca de fiecare data cand o vedeam incepeam sa radem de ea.

Din fericire, s-a comportat foarte bine pe perioada recuperarii. A mancat imediat, a baut apa si a folosit litiera, desi de multe ori pisicile, marcate de operatie, pot sa se razbune pe stapani si sa faca pisu prin casa. Maya ne-a iertat ca am chinuit-o. :)))

O chestie haioasa este ca, de cand am operat-o, are un mieunat altfel, mai ascutit si haios foc. A redevenit tandra, doarme numai cu noi si este iar pisica dinainte ( exceptand perioadele de calduri care deja sunt amintiri urate pentru noi).

Acum, dupa aceasta experienta, ne pare rau ca nu am sterilizat-o mai devreme, chiar de la un an, ca sa nu se mai chinuie atata cu injectii si perioadele de calduri. Si recomandam tuturor sa isi sterilizeze pisicile, nu doar pentru sanatatea animalutzelor cat si pentru confortul lor psihic.

Iar temerile privind ingrasarea nu trebuie sa ne faca sa amanam aceasta operatie. Pe piata exista mancare speciala pentru pisici sterilizate si cu un regim alimentar adecvat nu exista niciun risc in acest sens.

Si bebe si pisica si catel

Casa poate fi "domiciliul" unor patrupede, dar si pentru copii, daca se respecta anumite reguli de igiena si de respectare a spatiului personal.

Ca si oamenii, fiecare animal necesita confort, atentie dar si o siesta zilnica in care curatenia si ingrijirea blanitei si a culcusului e cuvantul de ordine.

Cei care neglijeaza sanatatea animalelor de companie risca sa neglijeze deopotriva sanatatea copiilor.

Prezenta unui animal curat, bine hranit si intretinut in aceeasi casa cu cel mic nu are cu ce supara pe cei din jur.

In cazul nou–nascutilor, animalul nu trebuie sa aiba acces la camera bebelusului, curatenia trebuie intensificata iar covoarele sau mochetele trebuie aspirate si periate zilnic.

Multi proprietari de animale isi pun intrebarea daca nu exista riscul ca cel mic sa fie muscat de caine?

Cainele de varsta medie nu musca niciodata un copil mic. Nici macar atunci cand este bruscat. Un caine adult nu se pune la mintea celui mic. Este calm si nu reactioneaza agresiv atunci cand stie ca are unul sau mai multi bebelusi in preajma. Se fereste din calea lui, il apara de insecte, ii ia apararea atunci cand este certat de catre parinti, il protejeaza de frig si se joaca impreuna cateva ore bune pe zi.

REGULI IMPORTANTE IN RELATIA CAINE-FAMILIE

Copiii trebuie invatati de mici cum trebuie sa se comporte cu un caine. Puteti sa le faceti cunostiinta cu un caine sau cu un alt animal inca inainte de a invata sa mearga. Incepand cu varsta de 2 ani ei pot invata foarte bine cum trebuie sa se comporte cu un caine sau alt animal de casa.

Din cercetarile efectuate asupra relatiei dintre caine si copil a rezultat ca copiii care au un animal de casa evolueaza mult mai bine din cauza ca copilul isi poate crea o legatura emotionala cu animalul. Copilul invata sa isi asume responsabilitati.

Pentru un caine este foarte important sa isi stie locul (rangul) in cadrul familiei. Familia formeaza un fel de 'cerc', o unitate in care cainele traieste. Intr-o unitate familiala domina un fel de ''ierarhie'', in care fiecare membru al familiei isi alege mai mult sau mai putin locul (rangul) fata de ceilalti membri ai familiei.

Pentru a-si cunoaste foarte bine locul in familia in care traieste, cainele trebuie sa stie care dintre membri familiei au rangul mai mare decat al sau si care au mai putina influenta asupra sa. Cainele trebuie sa stie foarte bine cine ii este stapin.

Un membru al familiei care are rangul mai presus decat ceilalti (din anumite puncte de vedere) va fi acceptat de catre caine ca si stapan. Cainele va intelege ca acel membru are mai multa autoritate asupra sa decat restul si el va accepta mult mai mult din partea sa. In acest fel, cainele isi va stii stapanul.

Fiecare membru al familiei trebuie sa respecte regulile stabilite si sa decida impreuna ca numai unul dintre ei sa ii fie stapan, iar restul sa contribuie cu intelegere pentru crearea unei atmosfere placute atat pentru ei cat si pentru animalul care face parte din familia lor.

CUM ÎNVATAM CAINELE CU COPILUL

Primul contact dintre copil si caine poate fi dificil. Este bine sa lasati cainele sa adulmece copilul, sa-l miroasa, chiar si sa-l langa. Dupa ce si l-a facut prieten, el nu va mai fi gelos si va fi intre ei o prietenie „pe viata".

Atentie!:

La un an, copilul are deseori gesturi bruste si nu foarte bine controlate. Va trebui sa fiti foarte sigur de animalul dumneavoastra de companie, sa stiti ca nu va face nici un rau copilului.

Chiar si asa, nu este de dorit sa-i lasati impreuna intr-o camera fara supraveghere: nu se stie niciodata ce se poate intampla. De asemenea, va trebui foarte repede sa-l invatati pe copil sa respecte animalul, drepturile si nevoile lui. Chiar si la varsta aceasta, nu trebuie niciodata sa permiteti copilului sa tortureze animalul.

De fiecare data cand sunteti martorul unei scene sau doar al unei amenintari, este necesar sa opriti copilul, sa-i indemnati cu fermitate si blandete mana sa-l mangaie, si nu sa-l loveasca.

Invatati-l sa inteleaga semnele de alerta ale animalului, de exemplu, atunci cand cainele maraie, sau cand pisica intinde brusc o laba cu ghearele scoase, sa nu caute un animal care s-a refugiat intr-o alta incapere pentru a sta linistit, si nici sa nu deranjeze un animal care este pe punctul de a manca.

O data ce si-a insusit aceste reguli, relatia intre copil si animal va deveni repede un izvor de bucurie si de incantare.

Mancare pentru perusi

Perusii nostri mananca in fiecare zi nu doar mei, ci si verdeata. Suntem nevoiti sa le dam diverse ramurele si frunze, pentru ca nu le place oul fiert cu morcov ras. Am fiert un ou, l-am pisat cu tot cu coaja, l-am amestecat cu niste morcov ras si l-am pus in recipientele lor de mancare (am scos meiul din ele). Am lasat amestecul acolo toata ziua. Amandoi au fost foarte-foarte suparati. Tipau iritati ca nu gaseau ce vroiau, cautau meiul. Au coborat pe fundul custii, prin nisip, ciugulind cate ceva, in speranta ca sunt si seminte.

Pana seara nu s-au atins deloc de amestecul de ou fiert cu morcov ras, asa ca le-am dat din nou meiul. Au tabarat pe el, lihniti de foame.

Asadar, am decis sa le completam dieta cu diverse crengute si verzaturi.

Am inceput cu patrunjel, care contine foarte multa vitamina C. Dar Anca ne-a spus ca patrunjelul e toxic, daca e dat cumulativ la perusi, astfel ca nu i-am mai dat zilnic. Perusii pot sa manance mar, salata, morcov, para, spanac etc.

Pentru perusi sunt foarte bune crengutele tinere de pomi fructiferi, sau de salcie. Papagalii vor ciuguli coaja de pe ele (contin diverse substante necesare perusilor, printre care si taninul) si isi vor toci si ciocul.

"Inainte sa i le dati, spalati-le bine cu o periuta si cu apa fierbinte, ca sa nu-i aduceti paraziti sau alte boli", ne-a spus Anca.

Tot de la ea am aflat ca perusii trebuie lasati sa zboare zilnic. E vital pentu papagali sa-si miste aripile. O colivie buna pentru o pasare este cea pe care pasarea o traverseaza cu doua batai de aripi. In mod normal, perusii pot sta in colivie doar pentru somn si pentru mancare, in rest ei pot sta afara, sa se joace si sa zboare.

In oasele aripilor la pasari exista sacii aerofori, o prelungire a plamanilor lor, cu rolul de a pastra aer ca rezerva de oxigen cand zboara la inaltime (sus, aerul este rarefiat). Daca pasarea nu zboara , nu-si schimba aerul de rezerva si face diverse boli respiratorii. Unele pasari de colivie carora nu li se permite zborul isi flutura rapid aripile, in incercarea de a compensa discomfortul.

De asemenea, perusii e bine sa aiba in colivie betisoare de diverse dimensiuni pe care sa se odihneasca, pentru a evita ca pozitia labei sa fie aceeasi tot timpul. E ca si cum noi am fi obligati sa stam pe tocuri toata viata. Pasarii ii este simplu si sa stea pe un betisor, dar si sa tina ghearele intinse pe o suprafata plana, chiar daca noua ni se pare nefiresc. Leganarea in mers se datoreaza faptului ca pasarea are corpul imobil, adaptat zborului. Dar pe ea n-o deranjeaza ca se misca asa si nici nu trebuie interpretat ca se chinuie sa paseasca.

Diva

Ea este Diva, o frumusete de chowlina, noua noastra prietena.

Despre Royal Canin

Am primit o intrebare de la Alma: "Pana la urma , care este parerea personala despre Royal Canin? Veterinarul nostru ni l-a recomandat ... asa cum am scris si aici : http://caniche-poodles.blogspot.com/search/label/hrana. Imi poti da un sfat?".

Din start iti spunem ca pisica noastra, Maya, mananca numai Royal Canin. E singura marca de mancare comerciala care ii place. Iti spunem sincer ca, daca i-ar fi placut si lui Momo, tot Royal i-am fi dat. Poate i-am fi schimbat mancarea cu timpul, cu o marca mai buna, mai sanatoasa, dar, pentru ca nu ii place Royalul, ne-am orientat din prima spre alte tipuri de hrana: Artemis, Lupovet, Markus Muhle.

Alma, site-urile specializate in analiza mancarurilor comerciale pentru animale sustin ca Royal Canin este o mancare de slaba calitate. Poti vedea ce scrie cel mai bine cotat site este www.dogfoodanalysis.com Si asta sustin si veterinarii onesti, iata aici un exemplu elocvent.

Anca ne-a scris ca marcile comerciale utilizeaza ca materie prima faina proteica (oase macinate sau alt tip de carne neconsumabila + soia). Deci proteina din analiza calitativa pe care o gasiti inscriptionata pe sac este mai mult de origine vegetala. Cainele este totusi un carnivor. Pentru el digestia proteinei vegetale inseamna obosirea ficatului.

Mai mult, crescatorii si unii veterinari folosesc Royal Canin pentru ca exista un program special de sponsorizare al caniselor si cabinetelor veterinare si cumpara acest produs la un pret de aproximativ 5-6 ron/kg. Este un pret bun pentru ei, care utilizeaza cam un sac pe zi. Astfel, in schimb, ei fac reclama mai departe.

In plus Royal-ul se pare ca utilizeaza ca si conservant BHA si BHT (Butil hidroxitoluen) pt a evita rancezirea grasimilor, substante care s-au dovedit a fi cancerigene.

Din experienta de medic veterinar, Anca ne-a spus ca majoritatea animalelor care s-au hranit cu Royal au probleme cu pancreasul.

Pe site-uri, se arata ca Royal Canin nu contine suficienta de carne, dar are foarte mult gluten din porumb. Porumbul este dificil de digerat, fiind, totodata, asociat cu diverse alergii. Glutenul din porumb reprezinta “reziduurile uscate de porumb, dupa eliminarea celei mai mari parti a amidonului si a germenilor de porumb, si dupa separarea de tarate prin procesul de producere prin macinare umeda a producerii de sirop de amidon de porumb, sau prin tratamentul enzimatic al endospermei”. Pe scurt, glutenul de porumb reprezinta ceea ce a ramas din porumb dupa ce a fost eliminata cea mai mare parte partilor nutritive.

De asemenea, Royalul contine in cantitati mari pulpa de sfecla de zahar. Aceasta este reziduul uscat dupa ce planta a fost curatata si uscata in procesul de fabricare a zaharului. Producatorii sustin ca pulpa de sfecla de zahar este o buna sursa de fibre, dar – potrivit celor de la dog-food-analysis – se pare ca ar exista si opinia potrivit careia pulpa de sfecla incetineste tranzitia grasimilor animale descompuse, cauzand probleme la ficat si rinichi. De asemenea, se pare ca pulpa de sfecla ar cauza alergii si infectii ale urechii.

Sterilizarea pisicii

Dupa 3 zile de la operatia pisicii, trebuie sa recunoastem: Maya s-a comportat foarte bine, sterilizarea s-a dovedit a fi destul de usor de suportat pentru ea. Ne asteptam sa tipe, sa se chinuie, sa vedem ca sufera, dar nu a fost deloc asa. In afara de faptul ca a dormit foarte mult, ca ne-a cam evitat si nu a venit la noi, in rest totul a fost in regula. Cand ne vede ca ne apropiem de ea si vrem sa ii facem ceva, ne miauna, cerandu-ne sa o lasam in pace.

Imediat dupa operatie, seara, am dus-o acasa in cusca, in transportorul special. Era inca ametita, vedeam ca nu reuseste sa isi tina capul bine. Toata noaptea si-a petrecut-o in cusca. A doua zi i-am dat drumul din ea exact in fata litierei, unde s-a si dus si a facut un pisu. Apoi a dormit toata ziua.

Am taiat un tricou (apoi altul si iar altul, pentru ca nu reuseam sa i-l prindem bine), pe care i l-am pus ca pe o camasa, ca sa nu se linga la operatie. Cum facea, cum nu facea, tot ajungea la operatie, dar nu si-a facut nimic rau.

Incet-incet, isi revine la normal. Mananca, bea apa, sta pe langa noi, urmareste perusii cand zboara prin casa, sta pe locurile ei. Azi noapte si-a reluat locul ei de somn, langa fata lui mami, la marginea patului. Dupa operatie a facut un antibiotic, pe care l-a repetat inca doua zile, sa nu apara vreo infectie.

Operatia in sine a durat aproape o ora, cu tot cu perioada de anestezie. Iar taietura este foarte mica si bine facuta. Doctorita ne-a spus ca Maya este o pisica foarte delicata, cu o piele extrem-extrem de fina si subtire. A ramas foarte mirata de faptul ca pielea i s-a gaurit imediat chiar si de la pensele pentru operatie, asa ca a preferat sa dureze mai mult, adica sa ii faca o taietura mai mica si sa o opereze cu grija, decat sa ii fie ei mai usor si sa ii faca o taietura mai mare prin care sa traumatizeze pisica.

Pana acum suntem multumiti de operatia de castrare. Firele nu trebuie scoase, pentru ca operatia de castrare a fost facuta cu fire resorbabile. Speram sa fie totul bine si sa se vindece definitiv.

Maya dupa operatie

Am castrat pisica

Am castrat pisica. Mai bine zis, am sterilizat pisica. Dupa multe ezitari, care au durat ani de zile, am operat-o pe Maya.

Nu am fi vrut sa o facem, insa, de vreo 2-3 luni e in calduri tot timpul. A avut perioade indelungi in care tipa pe la geamuri, se tavalea pe jos, slabise foarte mult, se jigarise de nu o mai recunosteam. Nu am fi castrat-o (termenul "sterilizare" suna destul de ciudat, de parca pana acum ar fi fost ne-sterila, dar in fine), dar ne-am dat seama ca suferea foarte mult.

Mai mult, deja depasise orice limite. Incepuse sa faca pipi in canapele. Maya, care niciodata nu a facut decat in litiera, ajunsese sa isi marcheze teritoriul prin casa, la fel ca motanii. A facut intai in sufragerie - am crezut ca a fost o intamplare. Dar cand a repetat isprava in dormitor, am luat masuri. Gata, am castrat-o.

O sa va povestim maine cum a fost operatia si cum se simte ea acum.

MOMO

Perusii Mimi si Pepe