vineri, noiembrie 28, 2008

O PISICA....FRUMUSICA


OTITA

Momo are un inceput de otita. Nu ne intrebati cum a reusit, ca nu stim. E un fenoment, catelul asta!!! Asa ca m-am gandit sa scriem despre otita, normal!


Iata cateva informatii importante despre aceasta infectie:

SEMNE ALE BOLII

Atunci cand cainele sau pisica isi scutura frecvent capul si isi scarpina des urechile, daca acestea sunt murdare si miros urat aceste manifestari pot fi semnele unei inflamatii care se numeste otita.

Canalul auditiv al animalului este uneori locul unei inflamatii. Aceasta poate cuprinde ambele urechi simultan sau numai una dintre ele. Cainele sau pisica semnaleaza durerea scarpinandu-se, scuturandu-si urechile sau chiar frecandu-le de sol.

Uneori aceste manifestari sunt insotite de un miros dezgustator si de o inclinatie a capului in partea afectata.

Otita poate aparea la orice animal, dar sunt unele rase de caini care sunt predispuse la aceasta boala. Intre acestia sunt cainii cu urechi cazute (cocker, setter) , cainii cu fire de par multe in urechi (bichon), cainii cu tendinta de a produce ceara in abundenta ( basset, cocker, ciobanesc german), caini cu canalul auditiv stramt din nastere (shar-pei, chow chow).

CAUZELE APARITIEI OTITEI

Cauzele care provoaca otita sunt numeroase si diverse:

- Substantele straine, ca samponul,
- medicamente inadecvate
- apa intrata in canalul auditiv in timpul unei bai
- un corp strain
- curentii de aer la care animalul este expus atunci cand scoate capul pe fereastra sau atunci cand sta intr-o incapere in care circulatia aerului este intensa
- parazitii raiei pot de asemenea coloniza in urechi si pot determina inflamarea acestora
-Alergiile, dezechilibrele hormonale, maladiile auto-imune si tumorile

SFATURI UTILE

O otita netratata poate da nastere la complicatii. Vindecarea otitei pleaca de la tratarea cauzelor si complicatiilor aparute. Dupa ce veterinarul va determina cauza otitei, el va prescrie un tratament local sau general, in functie de stadiul sau natura bolii. Orice corp strain trebuie eliminat, durerea trebuie oprita cu ajutorul calmantelor iar infectiile vor fi controlate cu ajutorul antibioticelor.

Aplicarea tratamentelor locale trebuie precedate de o curatire atenta a urechii si a canalului auditiv. O afectiune a urechii externe poate duce la disfunctionalitati ale urechii mijlocii sau interne.

Acestea pot determina pierderea echilibrului sau surzenia pisicii sau cainelui.

UN CATEL VIGILENT

marți, noiembrie 25, 2008

Karate Cat - Maya

In fiecare dimineata, dupa ce toata lumea se trezeste in casa, iar Momo a venit de afara, Maya isi cere si ea portia de laptic, apoi se duce sa manance 3-4 bobite de Royal Canin din castronelul ei special, dupa care incepe sa isi faca numarul de fiecare dimineata.

Alearga de colo-colo, sare pe masa, se catara pe biblioteca, se urca pe pat, se preface ca se sperie de noi, aluneca cu gherutele pe gresie in timp ce fuge, ca in desenele animate, miauna sa fie mangaiata si asteapta sa ne jucam cu ea - in fiecare dimineata, Maya debordeaza de energie.

Iata, inregistrata video, o Maya karatista, care se lupta cu pamatuful cumparat de epozitia felina.

luni, noiembrie 24, 2008

Prietenii lui Momo de la bloc: Tzitzi si Ochelarica

Pe la inceputul toamnei, in gradinta din fata blocului s-a aciuat un catel maroniu, slab, jucaus, care parea sa aiba vreo 6-7luni. I s-a pus numele Tzitzi. S-a imprietenit imediat cu Momo, cu care se juca in fiecare zi in gradina. Cand plecam cu Momo la plimbare, venea si el, insotindu-ne peste tot.

La inceput i-a fost frica sa se plimbe cu Momo, pentru ca haitele de caini vagabonzi, pe al caror teritoriu trecem in fiecare zi, incercau sa il muste pe micul Tzitzi. Il latrau si pe Momo, dar grasunul nu ii baga niciodata in seama, doar se uita mirat la ei.

Intr-o zi, Tzitzi a fost atacat de o haita de 4 ditamai dulaii vagabonzi, care stau intr-o gradina. Auzind schelalaitul de frica al prietenului sau, Momo a luat-o la goana nervos, direct spre cainii agresivi, pregatit de bataie. Tzitzi a scapat, apoi a inceput sa latre furios catre cainii speriati de Momo. De acum prinsese si el curaj, vazand ca Momo e mai puternic decat ceilalti. Se intorsese roata si de atunci asa a ramas: dulaii i-au prins frica lui Momo, pe care nu l-au mai latrat niciodata. Tzitzi a constatat ca nimeni nu ii poate face nimic, asa ca inceput sa colinde liber toata zona, de unul singur, cand avea chef.

In urma cu o luna, Tzitzi a disparut. Il luasera hingherii, am aflat de la vecini. Ne-am interesat si am aflat ca a fost luat pentru a fi castrat, dupa care, daca nimeni nu il revendica sau il adopta, va fi adus inapoi, la bloc. Trebuiau sa il aduca in maximum o saptamana. O vecina care ii simtea lipsa a tot dat telefoane si, intr-un final, Tzitzi a reaparut in gradina din fata blocului, saptamana trecuta.

El a nu a venit singur. La adapostul de caini, de Tzitzi s-a atasat un catel la fel de slab, dar mai deschis la culoare si mai inalt. Noul locatar al gradinii are vreo 5 luni si, de cate ori vede ca Tzitzi pleaca de langa el si lasa singur, incepe sa planga de frica. Noului catel i-am spus Ochelarica, pentru ca parul din jurul ochilor are o culoare care da impresia ca poarta ochelari.

Acum Momo are doi prieteni. Amanadoi il asteapta jos, in gradina, si, cand il vad pe Momo ca a iesit la plimbare, vin in fuga la el, il ling pe bot, sar in jurul lui, apoi il insotesc fericiti "pe traseu". La inceput, lui Ochelarica i-a fost frica sa traverseze intersectia. Cand a vazut ca e lasat singur, nu a avut incotro si a venit si el cu noi. Deja a invatat cum sa treaca strada. Evident, la fel ca Momo, nici Tzitzi si nici Ochelarica nu stiu ca masinile pot fi un pericol.

Incercam sa nu iesim in formula asta decat la plimbarile de dimineata, pana in 7, (cand nu sunt multe masini pe strada), pentru ca nu putem avea grija de trei catei.


duminică, noiembrie 23, 2008

Reactia lui MOMO la cuvintele: "Mergem afara?"

Momo adora sa stea afara, de cand s-a lasat frigul. Pur si simplu ii place gerul, si nu ne mai mira, tinand cont de blanita lui. Oricum, de fiecare data cand spunem cuvintele magice: MERGEM AFARA? Momo reactioneaza prompt: incepe sa dea din cap si din codita si se posteaza in fata usii, pregatit sa iasa la plimbare.

Iata si dovada video:

joi, noiembrie 20, 2008

miercuri, noiembrie 19, 2008

Căldura le face pe căpuşe să treacă de la câini la oameni

Căldura poate modifica foarte mult comportamentul căpuşelor care parazitează animalele de companie, în special câinii, făcându-le să se ataşeze de oameni, susţin concluziile unui studiu realizat de cercetători francezi, studiu ce atrage atenţia asupra riscului declanşării unor epidemii în rândul oamenilor provocate de bolile transmise de căpuşe, în contextul încălzirii climatice globale.

Căpuşele sunt nişte acarieni care se hrănesc cu sângele animalelor gazdă şi îi pot parazita şi pe oameni. Prin procesul lor de hrănire cu sânge, aceşti paraziţi pot transmite zeci de boli, dintre care cele mai răspândite sunt maladia lui Lyme şi meningoencefalita.

Conform studiului, cazurile de îmbolnăvire, în urma transmiterii unui agent patogen prin intermediul căpuşelor la oameni, au fost mult mai numeroase în cursul anilor 2003 şi 2005 când s-au înregistrat veri foarte călduroase. '

"Nu înţelegem încă de ce am înregistrat o astfel de discordanţă cu sezonalitatea căpuşelor, care, în cazul câinilor, sunt în special active în cursul primăverii şi nu vara", au comentat autorii studiului.

În cadrul studiului a fost realizat un experiment în care au fost folosite două grupuri de căpuşe de câine, Rhipicephalus sanguineus. Un grup de căpuşe a fost incubat timp de 24 de ore la temperatura de 40 de grade Celsius, iar celălalt grup a fost incubat la temperatura de 25 de grade Celsius.

Apoi ambele grupuri de paraziţi au fost puse în contact cu omul, iar rezultatele au fost spectaculoase: 50% dintre căpuşele incubate la 40 de grade Celsius s-au ataşat de o gazdă umană, faţă de nici o căpuşă din grupul celor incubate la 25 de grade Celsius.

În cazul în care schimbările climatice globale pot favoriza proliferarea acestor paraziţi, creşterea temperaturii poate modifica şi afinitatea acestor paraziţi pentru un organism gazdă sau altul, omul fiind o posibilă ţintă, caz în care medicii s-ar confrunta cu o creştere semnificativă a numărului de afecţiuni declanşate de parazitarea cu căpuşe.

Rezultatele acestui studiu au fost publicate marţi, pe site-ul revistei PLoS Neglected Tropical Diseases.

marți, noiembrie 18, 2008

TORSIUNEA GASTRICA

În contextul starii de rau a lui Momo de ieri, va prezentam o complicatie pe care cainii o pot suferi, si care este extrem de grava, uneori ducand la decesul animalutului, daca nu se intervine urgent.

Torsiunea gastrica este o urgenta chirurgicala si consta in rotirea/ rasucirea stomacului cu 90-360 grade in jurul portiunii distale a esofagului.
Gravitatea unei asemenea afectiuni nu consta numai in modificarile de la nivelul digestiv, ci si in stabilirea unor tulburari cardio-vasculare si metabolice grave care pot duce la moartea animalului in timp scurt.

Torsiunea gastrica afecteaza in primul rand cainii de talie mare. Cainii folositi de catre armata si politie se pare ca dezvolta aceasta afectiune in lunile noiembrie, decembrie si ianuarie fara a se sti cu certitudine care sunt cauzele. Ca rase cu predipozitie: Marele Danez, Setter Irlandez, Doberman, Ciobanesc German, Saint Bernard, Ciobanescul Mioritic, Boxer, Dalmatian, Pointer, Dog de Bordeaux, Dog Argentinian si surprinzator Caniche, Basset Hound, Shar-Pei.

CAUZELE APARITIEI BOLII

Cauza dilatatiei si torsiunii gastrice este necunoscuta, dar sunt pareri care afirma ca exercitiile fizice dupa ingestia unor cantitati ridicate de hrana sau de apa contribuie la aparitia afectiunii. Au fost studii care au demonstrat ca suplimentarea ratiei cu hrana preparata in casa sau umeda au dus la reducerea incidentei afectiunii. Studiile recente au demonstrat ca administrarea unei singure mese cu un volum ridicat de hrana creste riscul dilatatiei si torsiunii gastrice. De asemenea, administrarea hranei uscate cu un continut ridicat de uleiuri si grasimi creste riscul aparitiei DTG. Alte cauze ce contribuie la aparitia sindromului sunt: predispozitia anatomica, traumele, afectiuni primare ale motilitatii gastrice, voma si stresul. Un procent ridicat al DTG se intalneste in cauzul masculilor cu varsta inaintata, supraponderali, care sunt hraniti cu ratii voluminoase o singura data pe zi si inghit hrana rapid, cu bolul ridicat pe trepied.

SIMPTOME

Proprietarii observa urmatoarele semne: cainele are senzatie de voma, dar nu poate elimina nimic, salivatie abundenta, o crestere brusca a volumului abdomnial, mers greoi al animalului si chiar refuzul deplasarii, zgomot de toba daca se percuteaza abdomenul, semne de suferinta atroce.
Semnele clinice asociate starii de soc sunt prezente: puls scazut, tahicardie, timpul de umplere capilar redus, mucoase palide, dificultati respiratorii marcante.
Compresia venoasa consecutiva dilatarii stomacului duce la ischemie cardiaca si perfuzia scazuta a multiplelor organe (rinichi, pancreas, stomac, intestin subtire). Aritmia cardiaca este principala cauza a mortii, de aceea animalele operate trebuie sa fie neaparat monitorizate si tratate corespunzator, cu o atentie deosebita in primele 48 de ore de la interventia chirurgicala.

PREVENIRE

Prevenirea acestei afectiuni se poate face, la cainii predispusi, prin administrarea de portii de mancare mai mici si mai frecvente, eliminarea efortului postprandial (dupa masa) si evitarea consumului de apa imediat dupa efort.

Din nefericire, exista complicatii ce pot aparea ulterior operatiei, unele chiar in perioada urmatoare (cateva zile - tahicardie, peritonita, ruptura peretelui gastric etc.), altele in timp mai indelungat (ulcer gastric, gastrita etc.), de aceea ar fi bine sa urmezi cu strictete recomandarile medicului si sa fii cu ochii pe catel.

RECOMANDARI

- hranirea cu portii mici si dese in locul unei singure mese voluminoase;
- evitarea stresului in timpul hranirii si, daca este necesar, separarea cainilor daca acestia sunt supranumerari in areal;
- restrictionarea exercitiilor inainte si dupa mese;
- nu ridicati bolul de mancare;
- pentru caini cu un risc ridicat se recomanda gastropexia (suturarea stomacului la peretele abdominal);
- prezentarea la medicul veterinar odata ce se observa semnele DTG;
- mentinerea sub observatie medicala stricta pe parcursul a 48 de ore postoperator.

Bolnavior

Momo a fost bolnavior ieri. Cand am venit acasa, la pranz, am vazut ca vomitase si ca nu se simtea bine.

Mi-am dat seama imediat ce s-a intamplat: dimineata, dupa ce si-a terminat plimbarea, a mancat, la fel ca in fiecare dimineata, dar mult mai mult ca de obicei. Asta pentru ca ne-am induplecat si i-am pus cateva fire de conserva Applaws printre noile bobite cu peste Acana, iar el s-a repezit hulpav la castronelul plin ochi. Nu s-a lasat pana nu a mancat tot. A terminat intr-un timp record, pentru ca nici nu se mai obosea sa mestece bobitele, ci pur si simplu le inghitea intregi.

Trebuia sa il oprim, insa l-am lasat in pace, sa manance cat vrea. Iar el, evident, s-a ghiftuit ca un porcusor lacom, fara sa mai mestece. Apoi, la pranz, am vazut ca vomitase bobitele aproape intregi pe care le mancare. Cand l-am scos din nou afara, dupa-amiaza, am remarcat ca abia se tinea pe picioare, nu se simtea bine, suferea vizibil. A vomat din nou afara, dar nu prea mai avea ce, pentru ca deja eliminase tot.

S-a intalnit si cu una dintre prietenele lui, fetita Doberman Lady, dar nu a bagat-o in seama. L-am dus incet-incet in casa. Abia se misca si nu avea chef de nimic.

Seara am ajuns, evident, la veterinar. I-a facut 3 injectii: un antispastic, un antivomitiv si un vitaminizant. Si-a mai revenit, dar nici astazi nu este restabilit total. Doctorul i-a mai recomandat niste Hill’s I/D pentru stomac sensibil, pe care Momo le-a mirosit suspect, dar nu s-a apropiat de ele.

Aseara nu a mancat nimic. Nici azi dimineata. I-am lasat, insa, bobitele in castronel, in caz ca i se face foame pana cand venim noi acasa. El insa nu mananca in timpul zilei. Diseara probabil o sa isi revina complet si o sa manance. Acum doarme linistit, supravegheat indeaproape de Maya.

luni, noiembrie 17, 2008

Un catel asortat cu anotimpul

Duminica am fost in Parcul Circului, la plimbarea de pranz. Lui Momo i-a placut foarte mult, s-a plimbat pe pajistile inca verzi, a alergat cu cei doi-trei catei din tarcul de caini, a rascolit covoarele de frunze de sub copaci si s-a urcat pe delusoarele de iarba. Desi e destul de mic, Parcul Circului are o multime de artari, stejari si azalee, ale caror frunze contrasteaza cu verdele paturii de iarba de jos. Imensii lotusi egipteni, care asta-vara acopereau aproape total lacul, s-au uscat acum. Pe lac au ramans inca vreo cateva ratuste salbatice, hranite cu paine de trecatori.


Legile privind detinerea cainilor

Detinerea animalelor de companie este reglementata national (de o Ordonanta de Urgenta din 2002, modificata mai apoi de lege a Parlamentului, in 2003) si locale (de Hotarari ale Consiliilor Locale). Anterior am prezentat Hotararea Consiliului General Bucuresti in privinta pastrarii curateniei de catre posesorii de animale.

Astazi va prezentam Ordonanta (care dateaza din 2002) si Legea (2003) care modifica aceasta Ordonanta, ambele referitoare la: regimul detinerii cainilor periculosi, agresivi sau potential agresivi; accesul acestora in locuri publice, mijloace de transport in comun sau imobile publice; faptele care constituie infractiuni si contraventii.

Legea din 2003 modifica si completeaza unele articole ale Ordonantei din 2002, deci este necesar sa va uitati pe ambele acte normative.

Am remarcat faptul ca exista o modificare de esenta efectuata in 2003. Astfel, Ordonanta din 2002 arata ca daca aveti un caine dintr-o rasa care nu apare in lista cainilor agresivi sau periculosi, nu se aplica interdictiile respective (deci nu e nevoie de botnite in autobuze, in holurile blocului sau in alte locuri publice, nu e nevoie sa fie declarat la politie etc).

Legea din 2003 precizeaza, insa, ca, in cazul in care aveti un caine cu potential agresiv, indiferent de rasa lui, trebuie sa il tineti cu botnita si lesa in mijloacele de transport in comun, in partile comune ale imobilelor sau in celelalte locuri publice. Deci se introduce termenul de "caine cu potential agresiv", iar agresivitatea este definita in Ordonanta din 2002, la art 2.


1) Asadar, primul act normativ este :

ORDONANTA DE URGENTA Nr. 55 din 30 aprilie 2002 privind regimul de detinere al cainilor periculosi sau agresivi

EMITENT: GUVERNUL ROMANIEI
PUBLICATA IN: MONITORUL OFICIAL NR. 311 din 10 mai 2002

In temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constitutia Romaniei,
Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.

CAP. 1
Dispozitii generale

ART. 1
In sensul prezentei ordonante de urgenta, prin caini periculosi se intelege cainii apartinand urmatoarelor rase, grupate in doua categorii, dupa cum urmeaza:
a. categoria I: cainii de lupta si de atac, asimilati prin caracterele morfologice cu caini de tipul Pit Bull, Boerbull, Bandog si metisii lor;
b. categoria a II-a: cainii din rasele Staffordshire Bull Terrier, American Staffordshire Terrier, Tosa, Rottweiller, Dog Argentinian, Mastino Napolitano, Fila Brazileiro, Mastiff, Ciobanesc Caucazian, Cane Corso si metisii lor.

ART. 2
(1) Prin caini agresivi se intelege:
a. orice caine care, fara sa fie provocat, musca sau ataca persoane ori animale domestice in locuri publice sau private;
b. orice caine care participa la lupte intre caini sau care a fost antrenat in acest scop.
(2) Nu intra in categoria cainilor agresivi definiti la alin. (1):
a. orice caine care ataca sau musca o persoana care a patruns fara drept, in orice mod, intr-o proprietate privata sau publica protejata de acel caine;
b. orice caine folosit de unitatile de politie, jandarmerie, de alte unitati militare, de unitatile vamale sau de serviciile publice de securitate, protectie si paza, chiar daca, aflandu-se in misiune, a atacat sau a muscat o persoana.

CAP. 2
Obligatiile detinatorilor de caini si conditiile detinerii acestora

ART. 3
(1) Proprietarii sau detinatorii temporari ai cainilor prevazuti la art. 1 au urmatoarele obligatii:
a. sa aiba varsta minima de 18 ani;
b. sa aiba capacitate deplina de exercitiu;
c. sa nu fi fost condamnati pentru savarsirea unei infractiuni contra persoanei.
(2) Proprietarii sau detinatorii temporari ai cainilor prevazuti la art. 1 si la art. 2 alin. (1) au obligatia sa inregistreze cainii la Asociatia Chinologica Romana, afiliata la Federatia Chinologica Internationala, si sa inscriptioneze in mod vizibil, la intrarea in apartament sau in imobil ori pe imprejmuirea aferenta imobilului respectiv, avertismentul "Caine periculos" sau, dupa caz, "Caine agresiv", printr-o placuta avand dimensiunile de cel putin 15 x 25 cm.

ART. 4
(1) Proprietarii de caini prevazuti la art. 1 au obligatia sa depuna la sediul politiei in a carei raza este situat imobilul in care este detinut cainele o adeverinta in fotocopie, eliberata de Asociatia Chinologica Romana, afiliata la Federatia Chinologica Internationala, din care sa rezulte incadrarea cainelui in categoriile prevazute la art. 1, precum si o declaratie pe propria raspundere cuprinzand urmatoarele date:
a. numarul de identificare al cainelui, aplicat prin tatuare sau microcip;
b. efectuarea vaccinarii antirabice si a rapelurilor, in conformitate cu prevederile legale in vigoare;
c. efectuarea sterilizarii cainilor prevazuti la art. 1 lit. a);
d. existenta unei asigurari de raspundere civila pentru eventualele pagube produse de cainii prevazuti la art. 1 lit. a).
(2) In cazul schimbarii adresei imobilului mentionat la alin. (1) proprietarii de caini incadrati la art. 1 au obligatia sa depuna in termen de 48 de ore, la sediul politiei in a carei raza se afla noua adresa, documentele prevazute la alin. (1).
(3) Pierderea sau decesul unui caine incadrat la art. 1, precum si instrainarea cainilor incadrati la art. 1 lit. b) vor fi declarate in termen de 48 de ore la sediul politiei in a carei raza se afla imobilul de detinere al cainelui.

ART. 5
Prevederile art. 3 si 4 nu se aplica unitatilor de politie, jandarmerie, celorlalte unitati militare, vamilor si serviciilor publice de securitate, protectie si paza.

ART. 6
(1) Accesul cainilor prevazuti la art. 1 lit. a) in localurile publice, in mijloacele de transport in comun, precum si in alte locuri publice, cu exceptia drumurilor publice si a cailor de acces catre acestea, este interzis.
(2) Accesul cainilor prevazuti la art. 1 lit. a) in partile comune ale imobilelor in care sunt detinuti, pe drumurile publice si pe caile de acces catre acestea este permis numai daca acestia poarta botnita si sunt tinuti in zgarda si lesa sau ham de catre proprietar ori de catre detinatorul temporar.
(3) Stationarea cainilor prevazuti la art. 1 lit. a) in partile comune ale imobilelor prevazute la alin. (2) este interzisa.
(4) Accesul cainilor prevazuti la art. 1 lit. b), precum si al cainilor din rasele Ciobanesc Belgian Malinois, Ciobanesc German, Dobermann, Presa Canario, Ciobanesc de Asia Centrala Komondor, Kuvasz, Schnauzer Urias si metisii lor in localurile publice, in mijloacele de transport in comun, in locurile publice, precum si in partile comune ale imobilelor este permis numai daca acestia poarta botnita si sunt tinuti in lesa de catre o persoana care indeplineste conditiile prevazute la art. 3 alin. (1). In locurile special amenajate pentru caini accesul cainilor prevazuti in prezentul alineat este permis fara botnita si fara lesa.

ART. 7
Dresajul si antrenamentul cainilor prevazuti la art. 1 sunt permise numai in centre speciale, stabilite prin hotarare de catre consiliile comunale, orasenesti, municipale sau ale sectoarelor municipiului Bucuresti.

ART. 8
Se interzice:
a. organizarea luptelor intre caini, antrenarea cainilor in acest scop si participarea cu caini la astfel de lupte, indiferent carei rase ii apartin cainii;
b. importul sau comercializarea cainilor prevazuti la art. 1 lit. a);
c. reproductia cainilor prevazuti la art. 1 si la art. 6 alin. (4), care nu au acte de origine recunoscute de Asociatia Chinologica Romana, afiliata la Federatia Chinologica Internationala;
d. abandonarea cainilor prevazuti la art. 1, art. 2 alin. (1) si la art. 6 alin. (4).

ART. 9
(1) Cainii prevazuti la art. 1 lit. a), indiferent de sex, vor fi obligatoriu sterilizati.
(2) Sterilizarea cainilor va fi confirmata in carnetul de sanatate de catre medicul veterinar care a efectuat interventia.
(3) In termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta proprietarii sau detinatorii temporari ai cainilor prevazuti la art. 1 lit. a) sunt obligati sa ii sterilizeze, pe cheltuiala proprie.

ART. 10
(1) In cazul cainilor prevazuti la art. 2 alin. (1), organele de politie, la sesizarea unei persoane sau a reprezentantului legal al acesteia ori din oficiu, avertizeaza proprietarul sau detinatorul temporar al cainelui sa ia toate masurile pentru prevenirea comportamentului canin agresiv.
(2) Daca proprietarii sau detinatorii temporari ai cainilor prevazuti la art. 2 alin. (1) nu iau masurile prevazute la alin. (1), politia poate dispune plasarea cainelui intr-un adapost, potrivit dispozitiilor art. 15 alin. (2), in cazul in care pericolul avut in vedere se mentine.
(3) Cheltuielile generate de intretinerea cainelui aflat sub supraveghere se suporta de catre proprietar sau de detinatorul temporar al cainelui.

CAP. 3
Infractiuni si contraventii

ART. 11
(1) Neluarea masurilor de prevenire a atacului canin de catre proprietarul cainelui sau de detinatorul temporar al acestuia asupra unei persoane constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.
(2) Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

ART. 12
(1) Fapta persoanei de a determina in orice mod atacul cainelui, apartinand oricarei rase, asupra unei persoane, daca a avut ca urmare o vatamare, constituie infractiune si se pedepseste conform art. 181 - 183 din Codul penal.
(2) Daca fapta prevazuta la alin. (1) a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este inchisoarea de la 10 la 20 de ani.

ART. 13
Importul sau comercializarea cainilor din rasele prevazute la art. 1 lit. a) constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 2 ani la 7 ani si confiscarea acestora.

ART. 14
Fapta persoanei de a organiza lupte intre caini, de a-i pregati in acest scop, precum si de a participa cu caini la astfel de lupte constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.

ART. 15
(1) In cazul infractiunilor prevazute la art. 11 si 12 cainii se confisca de catre politie, cu sprijinul personalului instruit in acest sens, angajat al consiliilor locale, in termen de cel mult doua zile de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare.
(2) Cainii prevazuti la alin. (1) vor fi cazati in adaposturile Serviciului pentru gestionarea cainilor fara stapan, in vederea plasarii lor in grija organizatiilor pentru protectia animalelor, care vor proceda conform reglementarilor proprii.

ART. 16
Masura confiscarii prevazuta la art. 13 consta in capturarea, transportarea si pastrarea cainelui in adaposturile serviciilor pentru gestionarea cainilor fara stapan. Masura se dispune in conditiile legii de catre agentul constatator si se executa de catre personalul angajat al consiliilor locale, instruit in acest sens. Pastrarea si adoptia cainilor se fac in conditiile reglementarilor legale.

ART. 17
Nu se pedepsesc infractiunile prevazute de prezenta ordonanta de urgenta daca victima actelor incriminate a patruns fara drept, in orice mod, intr-o proprietate privata sau publica protejata de caine ori daca interventia cainelui a fost determinata de apararea proprietarului sau a detinatorului temporar, victima iminenta a unei infractiuni de violenta savarsite impotriva sa.

ART. 18
(1) Constituie contraventii urmatoarele fapte:
a. neluarea masurilor de prevenire a atacului canin de catre proprietarul sau detinatorul temporar al cainelui, daca fapta s-a soldat cu ranirea sau cu uciderea unui animal domestic;
b. neanuntarea la politie a pierderii sau a decesului cainilor prevazuti la art. 1, de catre proprietar sau de catre persoana care ii are in paza, in termen de 48 de ore de la constatare;
c. nerespectarea prevederilor art. 3 si ale art. 4 alin. (1) si (2);
d. nerespectarea prevederilor art. 7, art. 8 lit. c) si ale art. 9;
e. nerespectarea prevederilor art. 6;
f. nerespectarea art. 8 lit. d).
(2) Contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza cu amenda, dupa cum urmeaza:
a. cele de la lit. a) si b), cu amenda de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei;
b. cele de la lit. c) si d), cu amenda de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei;
c. cele de la lit. e) si f), cu amenda de la 15.000.000 lei la 30.000.000 lei.

ART. 19
(1) Fapta persoanei care produce cainelui, in orice mod, o suferinta nejustificata ori il provoaca la reactii agresive constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei.
(2) In cazul prevazut la alin. (1) proprietarul sau detinatorul temporar al cainelui provocat este absolvit de orice raspundere.

ART. 20
(1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre inspectorii politiei sanitare veterinare si de catre personalul anume desemnat din cadrul Ministerului de Interne.
(2) Contraventiilor prevazute la art. 18 si la art. 19 alin. (1) le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 180/2002, inclusiv ale art. 28 alin. (1).

CAP. 4
Dispozitii tranzitorii si finale

ART. 21
(1) In termen de cel mult 18 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta cainii vor fi in mod obligatoriu identificati si inregistrati potrivit normelor stabilite prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, emis in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.
(2) Proprietarii sau detinatorii temporari de caini care pot fi incadrati la art. 1 au obligatia de a prezenta cainii la Asociatia Chinologica Romana, afiliata la Federatia Chinologica Internationala, in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, in vederea evaluarii si incadrarii lor in una dintre categoriile prevazute la art. 1.
(3) Pana la infiintarea Autoritatii de Supraveghere Chinologica cainii mentionati la art. 1 vor fi inregistrati si identificati prin tatuaj, pe cheltuiala proprietarului sau a detinatorului temporar, de catre asociatia prevazuta la alin. (2), mentionandu-se codul in carnetul de sanatate si in adeverinta eliberata.
(4) Cainii incadrati la art. 1, lasati in libertate si care nu pot fi identificati, vor fi capturati de catre serviciile pentru gestionarea cainilor fara stapan si vor fi eutanasiati conform dispozitiilor legale.

ART. 22
In termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta proprietarii sau detinatorii temporari ai cainilor prevazuti la art. 1 sunt obligati sa depuna la sediul politiei declaratia prevazuta la art. 4.

ART. 23
(1) In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta se infiinteaza Autoritatea de Supraveghere Chinologica in subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor.
(2) Regulamentul de organizare si functionare al Autoritatii de Supraveghere Chinologica va fi aprobat in termen de 30 de zile de la infiintarea acesteia, prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor.

ART. 24
Prezenta ordonanta de urgenta intra in vigoare la 15 zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.



2) A doua lege, care modifica unele articole din prima lege, este:

LEGE Nr. 60 din 11 martie 2003 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 55/2002 privind regimul de detinere al cainilor periculosi sau agresivi

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

ARTICOL UNIC
Se aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 55 din 30 aprilie 2002 privind regimul de detinere al cainilor periculosi sau agresivi, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 311 din 10 mai 2002, cu urmatoarele modificari:

1. Litera b) a articolului 1 va avea urmatorul cuprins:
"b) categoria a II-a: cainii din rasele American Staffordshire Terrier, Tosa, Rottweiller, Dog Argentinian, Mastino Napolitano, Fila Brazileiro, Mastiff, Ciobanesc Caucazian, Cane Corso si metisii lor."

2. Litera b) a alineatului (2) al articolului 2 va avea urmatorul cuprins:
"b) orice caine folosit de unitatile de politie, de jandarmerie, de alte unitati militare, de unitatile vamale sau de serviciile publice de securitate, protectie si paza, care, aflandu-se in misiune, a atacat sau a muscat o persoana."

3. La articolul 3 alineatul (1), partea introductiva va avea urmatorul cuprins:
"ART. 3
(1) Proprietarii sau detinatorii temporari ai cainilor prevazuti la art. 1 trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:"

4. Articolul 5 va avea urmatorul cuprins:
"ART. 5
Prevederile art. 3 si 4 nu se aplica unitatilor de politie, de jandarmerie, celorlalte unitati militare, vamilor si serviciilor publice de securitate, protectie si paza, precum si in cazul spectacolelor demonstrative organizate sau al unor filmari."

5. Alineatul (4) al articolului 6 va avea urmatorul cuprins:
"(4) Accesul cainilor prevazuti la art. 1 lit. b), precum si al exemplarelor cu potential agresiv in localurile publice, in mijloacele de transport in comun, in locurile publice, precum si in partile comune ale imobilelor este permis numai daca acestia poarta botnita si sunt tinuti in lesa de catre o persoana care indeplineste conditiile prevazute la art. 3 alin. (1). In locurile special amenajate pentru caini accesul cainilor prevazuti in prezentul alineat este permis fara botnita si fara lesa."

6. Articolul 7 va avea urmatorul cuprins:
"ART. 7
(1) Dresajul si antrenamentul cainilor prevazuti la art. 1 sunt permise numai in centre speciale sau in alte locuri autorizate, stabilite prin hotarare de catre consiliile comunale, orasenesti, municipale sau ale sectoarelor municipiului Bucuresti.
(2) Dresorii care activeaza in centrele speciale trebuie sa faca dovada pregatirii si atestarii lor profesionale si vor fi autorizati din 3 in 3 ani de o comisie formata din cate un reprezentant al Asociatiei Chinologice Romane, Ministerului de Interne si Agentiei Nationale Sanitare Veterinare. Autorizatia va fi vizata anual. Sunt permise dresajul si antrenamentul cainilor prevazuti la art. 1 de catre detinator, pe proprietatea sa, cu asumarea tuturor raspunderilor prevazute de prezenta ordonanta de urgenta."

7. Articolul 11 va avea urmatorul cuprins:
"ART. 11
(1) Neluarea masurilor de prevenire a atacului canin de catre proprietarul cainelui sau de detinatorul temporar al acestuia asupra unei persoane constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.
(2) Daca fapta prevazuta la alin. (1) a avut ca urmare vatamarea corporala grava, pedeapsa este cea prevazuta la art. 181 - 184 Cod penal.
(3) Daca fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani.
(4) Actiunea penala prevazuta la alin. (1) si (2) se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala."

8. Articolul 12 se abroga.

9. Articolul 13 va avea urmatorul cuprins:
"ART. 13
Importul sau comercializarea cainilor din rasele prevazute la art. 1 lit. a) constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani si confiscarea acestora."

10. Articolul 14 va avea urmatorul cuprins:
"ART. 14
Fapta persoanei de a organiza lupte intre caini, de a-i pregati in acest scop, precum si de a participa cu caini la astfel de lupte constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 5 ani."

11. Alineatul (3) al articolului 21 va avea urmatorul cuprins:
"(3) Pana la infiintarea Autoritatii de Supraveghere Canina cainii mentionati la art. 1 vor fi inregistrati si identificati prin tatuaj, pe cheltuiala proprietarului sau a detinatorului temporar, de catre asociatia prevazuta la alin. (2), mentionandu-se codul in carnetul de sanatate si in adeverinta eliberata."

12. Articolul 23 va avea urmatorul cuprins:
"ART. 23
(1) In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta se infiinteaza Autoritatea de Supraveghere Canina in subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor.
(2) Regulamentul de organizare si functionare a Autoritatii de Supraveghere Canina va fi aprobat in termen de 30 de zile de la infiintarea acesteia, prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor."
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 18 februarie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.

sâmbătă, noiembrie 15, 2008

Acana Pacifica – noua mancare a lui Momo

In urma cu 4 luni, am decis sa ii schimbam mancarea lui Momo, de la Royal Canin la Acana. Am considerat ca era o schimbare in calitate a hranei, facand o analiza a ingredientelor. I-am dat pana acum doi saci de Acana Lamb & Rice, miel si orez. Lui Momo nu prea i-a placut gustul, dar ii faceam combinatie cu conserva, cu pilaf, cu ciorbica, astfel ca le manca.

Intre timp, am vazut ca Acana isi schimba produsele, imbunatatindu-si marcile cu ingrediente mai bune si mai sigure. Cele vechi urmeaza sa dispara, pentru a fi inlocuite cu noile produse.

Asa ca am ales Acana Pacifica, mai ales ca vroiam sa ii mai schimbam gustul vechilor bobite cu miel, care nu ii placeau. Noua mancare e scumpa, sacul de 13,5 kg costa 188 RON. Noi ii cumparam de pe petshop-uri online.

Evident, Momo face nazuri, dupa cum ne si asteptam. A mirosit castronelul cu noua mancare, a pufnit nemultumit si s-a indepartat. Desi ii era foame, astepta, ca de obicei, sa ii dam si putina conserva de pui printre bobite. A asteptat degeaba. I-am pus o bobita in gura, dar a scuipat-o. Dupa care si-a dat seama ca noua mancare nu e rea deloc, asa ca, mai de foame, mai de curiozitate, s-a apucat sa manance.

A doua zi, dimineata, aceeasi poveste: astepta cele cateva firicele de pui in mancare. Nu a primit, dar, dupa ce i-am dat o bobita in gura, a inceput sa manance.

Momo e mofturos, l-am invatat cu mancare ciorbite, pilafuri, bucatele de pui, conserve, asa ca boabele i se par ca o pedeapsa.

Fosta mancare, Acana Miel si Orez, avea avantajul ca avea un nivel mic de proteina, 23%, si avea mai putine ingrediente nesigure fata de alte produse de pe piata. Era o mancare cotata cu doar 3 stele, principalele critici vizand faptul ca avea prea putina sursa de carne, ceea ce pentru noi nu era deloc o problema, pentru ca oricum ii dadeam carne de pui in bobite, ca sa aiba gust, astfel ca procentul de carne era pana la urma cel potrivit.

Acana Miel si Orez contine, insa, pulpa de sfecla, un ingredient despre care deocamdata nu se stie daca este sigur pentru caine. Pulpa de sfecla de zahar intra in componenta majoritatii mancarurilor pentru caini de pe piata. Aceasta este reziduul uscat dupa ce planta a fost curatata si uscata in procesul de fabricare a zaharului. Producatorii sustin ca pulpa de sfecla de zahar este o buna sursa de fibre, dar exista si opinia unor analisti din domeniu potrivit careia pulpa de sfecla incetineste tranzitia grasimilor animale descompuse, cauzand probleme la ficat si rinichi. De asemenea, se pare ca pulpa de sfecla ar cauza alergii si infectii ale urechii.

Pe de alta parte, Acana Pacifica este o mancare cotata cu 5 stele, deasupra celorlalte marci de bobite de pe piata romaneasca (exceptie face Orijen, produsa tot de canadienii de la Championpetfoods, ca si Acana). Are 33% proteina (deci un nivel destul de mare), nu contine deloc cereale, are 55% carne de peste si 45% fructe si legume.

Contine (in ordinea proportiei) somon, cartofi, mazare, carne dezosata de somon si de hering, dovlecei, carne dezosata de calcan, ulei de somon, carapace de homar, lucerna uscata la soare, mere rosii, morcovi, napi, alge rosii, boabe de ienupar, afine, merisor, coacaze negre, radacina de Dong Quai, radacina de cicoare, trifoi rosu, frunze de zmeura rosie, radacina de papadie, frunze de menta, flori de galbenele, flori de musetel, extract de rozmarin, Lactobacillus acidophilus, Enterococcus faecium.

In principiu, Acana Pacifica ar trebui sa fie destul de buna: carnea nu este tratata cu hormoni, nu contine arome artificiale (astfel se explica si multitudinea de plante prezente in acest produs, pentru a da arome naturale), nici nu are ingrediente modificate genetic. Spre deosebire de alte marci de mancare, aceasta nu contine carne tratata cu Ethoxyquin, antioxidant artificial care produce depresii, convulsii, afectiuni hepatice sau boli de piele.

SOMN DE CHOW CHOW



VIS DE IARNA

Momo abia asteapta zapada. Iata ce facea in urma cu 9 luni, pe 15 februarie....

vineri, noiembrie 14, 2008

CUM PRIMESTE MAYA LAPTE

Asa se comporta Maya cand oamenii beau cafea, iar ea trebuie neaparat sa guste putin lapte. Daca nu ii dai, face un scandal monstru. Te bate pe umar cu labuta, sa o bagi in seama, se invarte in jurul tau si in cele din urma te convinge. Pentru ca este lapte degresat, nu are ce sa ii faca rau, asa ca ii dau si ei putin, in fiecare dimineata.

In schimb, Momo nu este fan lapte, ci iaurt. De fapt, Sana. Ar manca intr-una!!

joi, noiembrie 13, 2008

MAYA CU PLANTE



De-a lungul celor doi anisori ai ei, Maya a mai capsat flori. Cand era mica mai mult, acum din ce in ce mai rar. Iar plantele mele nu se mai supara pe ea cand incepe sa rontaie cate o funza. In schimb, ii place mult sa stea printre ele, pe biblioteca si tot acolo si doarme uneori, pe langa ghivece.
Daca lui Momo ii facem multe poze afara, in iarba, pentru Maya cam asta este toata verdeata de care are parte. Pentru ca ei nu ii place afara deloc, ci doar in casa.

marți, noiembrie 11, 2008

PRIETENUL NOSTRU, JORJ

Jorj este animalutzul Mirunei. Este un hamster foarte mic si incredibil de cuminte. Adica doarme mai tot timpul si mananca. :)) Are boticul alb, dupa cum vedeti in imagine.

Cum sforaie Momo la pieptanat

Pe Momo l-am invatat de mic sa ii placa sa fie pieptanat. Il periam de mai multe ori pe zi, desi nu avea nevoie, si, in timp ce faceam asta, ii dadeam tot felul de chestii foaaarte bune: bucatele de morcov fiert, feliute de mar, mici cubulete de pui fiert, oase de ros de la pet-shop etc. Dupa ceva timp, cand ii spuneam "culcat", apoi "rostogol", se trantea singur pe spate, cu picioarele in sus, rostogolindu-se de placere si grohaind ca un porcusor, asteptand sa fie pieptanat.

Acum stie ca, atunci cand e pieptanat, e ceva ce ii face mare placere. Se intinde pe jos si sforaie in ritmul pieptanatului. E modul lui de a comunica. Ai zice ca e un ursulet care mormaie sau un porcusor care grohaie. Din cand in cand se intinde fericit si se rostogoleste de pe o parte pe alta, asteptand sa i se faca si masaj.

Uneori, cand il pieptanam mai mult, ramane in aceeasi pozitie, adormit de placere, sforaind incet (sau mai tare!). Cel mai mult ii place sa fie periat dimineata, dupa a venit de afara, a fost spalat pe picioruse si a mancat. Dupa ce e pieptanat, se culca fericit pana spre dupa-amiaza.

luni, noiembrie 10, 2008

POZITIE DE RELAXARE CU MAYA

Nu stiu de ce statea Maya in halul asta pe frigider, clar fiind ca mai avea putin si isi prindea capul!! Dar ea pare foarte relaxata!! Deci, luati aminte! Ar putea fi o noua pozitie de yoga. :))

sâmbătă, noiembrie 08, 2008

vineri, noiembrie 07, 2008

Noua noastra prietena, BERTA

V-o prezentam pe noua noastra prietena, BERTA, o fetita superba si foarte cuminte, in varsta de 5 ani, care locuieste in Bucuresti. Ne bucuram ca o cunoastem si asteptam in continuare vesti de la ea.



joi, noiembrie 06, 2008

Patrik Alexandru & Maya




















Nepotelul nostru, Patrik Alexandru, este un gandacel nascut in urma cu o luna si jumatate. Cand a venit acasa, a fost intampinat de Maya, o fetita bichon frise de 3 ani. Familia Mayei s-a marit cu inca un stapan, dar mai mic si mai galagios decat ceilalti. Maya este foarte cuminte si frumoasa, si l-a acceptat imediat pe noul membru al familiei, dormind fericita alaturi de el. Bichonita are grija de puiul de om, protejandu-l asa cum poate ea. In cateva zile, Patrik Alexandru se va intalni cu alte fiinte ciudate: cateii Momo si Loto, motanelul Sasha, pisica Mini, perusa Beni si broscuta testoasa Coco. Daca vom veni in vizita si cu pisicuta noastra Maya, Patrik va fi inconjurat de o adevarata menajerie galagioasa: 3 catei, 3 pisici, un perus si o broscuta...


marți, noiembrie 04, 2008

Un sufletel chinuit: catelusa Cane Corso Maya

Am citit povestea foarte trista a unei cateluse Cane Corso, pe nume Maya, care a murit la 5 luni, chinuita de un om fara inima.


"Orice poveste are un inceput si mai ales, orice poveste are un sfarsit. De cele mai multe ori acceptam cu greutate sfarsitul... Se spune..."nu fii trist ca s-a terminat, bucura-te ca s-a intamplat"; si daca ar fi atat de usor sa accepti ca ai pierdut ceva drag, am trai intr-o lume ideala, cred.

Pe Maya mi-am dorit-o foarte mult, mult timp, ...si a venit ziua in care am gasit un anunt pe net. Am sunat numaidecat, si mi-a raspuns un domn, destul de inaintat in varsta, dupa voce. I-am spus frumos ce doresc, si mi-a raspuns scurt: "Am, insa un pui de Cane Corso va costa 500 de euro". Dupa o pauza de cateva secunde, i-am spus domnului, ca aceasta conversatie se termina aici, pentru ca nu dispun de atatia bani...; spre surprinderea mea, a inceput sa rada si mi-a spus: "d-soara, nu cred ca vreodata, cineva, a fost atat de sincer cu mine, haideti sa luati catelul cu cat aveti". Nu-mi venea sa cred!:) Ziua urmatoare, la 5 dimineata, eram pe drum spre Cluj, sa-mi iau minunea.

Asa a inceput povestea, si a continuat cu nopti nedormite, hranit din 6 in 6 ore, sters pisu de pe gresia din bucatarie, si oboseala cat incape, aproximativ doua luni. Aveam deja trei luni, si incepeam sa iesim pe afara, sa ne obisnuim cu lesa, sa ne jucam cu tot ce gaseam. Era foarte fericita sa iasa afara; o tineam in casa, pentru ca era iarna...iar ea, mult prea micuta. Dupa vaccinuri, operatie la ochi de indepartare a pleoapei a treia si alte "necazuri", am ajuns la varsta de 4 luni. Era un catzel negru, cu parul lucios, cu ochii asemenea unor migdale, clari si inteligenti; labute mari, si ce mi-a ramas in minte cel mai bine intiparit...nasucul acela umed care semana cu o trufa de ciocolata...da, asa era Maya mea.

Abia asteptam sa ajung acasa de la birou, sa o mangai, sa o pup pe botic, si sa o iau la plimbare

Era suficient sa pun mana pe clanta de la usa, si venea repede, repede la mine, dand din codita. I se citea in ochi bucuria de a ma vedea. Din acel moment nu mai puteam nici sa mananc, nici sa merg in camera, nici sa-mi aprind o tigara, pana nu ma jucam cu ea....

Imi amintesc si acum, cu mare drag, zilele in care Maya era vesela, bucuroasa, agitata, nervoasa, zglobie, sau obosita de atata alergat; zilele in care era cuminte si ma asculta, numai de dragul de a primi ceva bun, si cele in care parca o lua razna si nu o mai puteam opri din joaca. Toate erau la fel de frumoase, pentru ca era aici, langa mine. La 4 luni, cate avea, invatase sa seada, sa stea in culcat si sa-si aduca jucaria, atunci cand ii ceream sa faca aceste lucruri.

In seara de Revelion, Maya a iesit in curte, ca de obicei, sa se joace cu Kim si Cara, sa miroasa cu trufa ei tot ce era nou, si sa-si faca nevoile. Dupa 10 minute, am auzit-o in usa, plangand. I-am deschis si am lasat-o sa intre. Ca niciodata, s-a dus direct in cosul ei, si s-a culcat. Am observat ca tremura. Am acoperit-o cu patura ei, si ma uitam la ochisorii aceia tristi, care parca vroiau sa-mi spuna ceva. A trecut ceva timp, si Maya a incercat sa se ridice, probabil sa iasa afara...insa nu putea sa mearga. Avea piciorul din fata rupt, umflat si era speriata. Inca tremura, probabil de durere...Am ajutat-o sa se ridice, am pus-o in picioare, insa nu avea echilibru, si a cazut in cap, scheunand.

Nu intelegeam ce se intamplase, si imi era atat de mila, incat singurul lucru pe care am reusit sa-l fac, a fost sa o pun inapoi in cosul ei si sa plang. Mi-am revenit repede, pentru ca trebuia sa fac ceva! Dar era seara de Revelion, si nici un veterinar din cei 6 pe care ii stiu,nu erau in oras, si nu am reusit sa-i fac sa vina sa o vada. Am dat fuga la farmacie si am luat calmante, pentru picior...Algocalmin fiola. Au mai trecut cateva ore, si parca era din ce in ce mai rau... Toata noaptea, Maya s-a chinuit, n-a dormit aproape deloc. Era 2 ianuarie, si spre seara, am reusit sa vorbesc din nou cu unul din veterinari. A inteles ca e grav, si a venit sa o vada.

Maya nu se mai ridica din cosul ei, plangea si scheuna de durere. A primit cateva injectii, care au linistit-o pentru o ora sau doua. Cand a trecut efectul calmantelor, parca era si mai rau. A mai tras o noapte nedormita, cu mine langa cosul ei, fumand tigara de la tigara, mangaind-o si incercand sa o linistesc...in zadar. In tot acest timp, primeam mesagerii vocale si mesaje de mobile, in incercarile mele de a gasi pe cineva, care sa ma ajute.

Situatia era jalnica,...avea privirea fixa, gura deschisa ca sa poata respira, ii curgea saliva, iar gemetele si scancitul dinainte, se transformasera in urlete. Nu ma mai lasa sa o ating, pentru ca avea dureri insuportabile, si de cate ori vroiam sa o mangai sa o linistesc, incerca sa ma muste. Atunci cand vroia sa iasa afara, sa-si faca nevoile, se zbatea in cosul ei, si se chinuia sa iasa de acolo, tragandu-se cu capul de marginea lui. O ridicam, la cele 21 de kg cate avea, si o tineam afara, in brate, deasupra pamantului, pana facea...O duceam din nou la locul ei, si ma uitam cum se chinuie, ascultam cum urla, si imi venea sa-mi scot sufletul, sa nu mai simt durere, neputinta,...

Suntem in 3 ianuarie, ziua in care Maya implinea 5 luni. Ma rugam sa reziste pana dimineata, sa o pot duce la medic. A rezistat micuta, insa era terminata: ochisorii aceia ai ei, de obicei clari si frumosi, erau cazuti, intunecati, era obosita de durere si urlat si abia sufla. Cu toate acestea, urletele erau si mai sfasietoare. La 7 dimineata am sunat un amic, si l-am rugat sa vina cu masina, sa ma ajute sa o duc la veterinar. Gasisem pe cineva, un veterinar, care lucra. La 9 dimineata, ne-a primit si mi-a spus ca are lovitura la cap, motiv pentru care isi pierduse echilibrul, piciorul rupt, si hemoragie interna!

Nu-mi pierdusem speranta, pentru ca mi-a spus ca are sanse sa se faca bine. Dupa alte injectii de tot felul, si calmante, am dus-o inapoi acasa. Nu mai vroia, sau nu mai putea sa stea in cosul ei. A inceput din nou sa se zbata si sa incerce sa iasa de acolo. Am scos-o, si am intins-o pe covor, langa cos. Nu mai urla, simteam insa o liniste apasatoare in toata casa. Calmantele isi facusera efectul, si singurul lucru care o mai deranja, era ca nu putea sa respire. Avea respiratia grea, apasata, privirea pierduta, creierul "decuplat", si din spusele medicului, probabil ar fi ramas cu sechele.

Din acea clipa nu m-am mai miscat de langa ea. Au mai trecut cateva ore si nu se intampla nimic. Amandoua eram terminate, ea fizic, eu si fizic si psihic. Nu mai vroiam sa vad atata suferinta in ochii unui animal atat de mic, si speram sa ma trezesc si sa-mi dau seama ca visez...

La 4 dupamasa, Maya a inceput sa tremure din nou. Am acoperit-o cu patura ei, si o mangaiam, pentru ca am simtit ca ii este rece. Au mai trecut cateva minute, si a inceput sa respire si mai greu, si mai apasat,...si mai rar...; stiam exact ce va urma si am inceput sa spun "nu", sa-mi curga lacrimile siroaie pe fata. Am simtit atunci ca suferinta ei s-a sfarsit, si ca incepe a mea...si asa a fost.

Maya a murit, in ziua in care implinea 5 luni, batuta si otravita de vecina mea... As vrea sa o mangai, sa o pup pe trufa ei ca de ciocolata, sau sa vin acasa si sa-mi gasesc cea mai buna pereche de pantofi roasa in mijlocul bucatariei...dar stiu ca s-a sfarsit, si toate astea nu se vor intampla,

Maya nu mai este..."

Probleme la ochi

In urma cu vreo 3-4 saptamani am observat la Momo ca ochisorul drept ii curge si este putin inrosit. Ne-am dus la un cabinet veterinar, unde i-a prescris picaturi Oculoforte si Visine. Dupa o saptamana se mai ameliorase, dar imediat problema revenit.

Ne-am dus din nou la acelasi cabinet, care ne-a spus sa continuam inca o saptamana cu acelasi tratament. Nu am observat nicio schimbare. Trebuia sa il stergem la ochisor de cateva ori pe zi.

Nu am mai revenit la acelasi cabinet, ci ne-am dus la un specialist in oftalmologie veterinara. I-a facut mai multe verificari, pentru a vedea daca are leziuni sau alte probleme. In mare, lucrurile stateau bine.

De cateva zile, insa, Momo are ambii ochi rosii si inflamati. Sambata era relativ ok, nu am observat nimic deosebit la el. Duminica, insa, avea ochii ii curgeau rau, erau inflamati si plini de urdori. Niciunul dintre cei 2-3 oftalmologi veterinari din Bucuresti nu aveau program duminica. Ne-am dus la un cabinet veterinar destul de cunoscut, sa vedem ce si cum.

I-a facut aceleasi analize pentru a verifica eventualele leziuni ale ochilor, nu a constatat nicio problema in acest sens. Doctorul a spus ca probabil este o blefaro-conjuctivita, inflamatia conjuctivei si pleoapei.

Aceasta problema poate sa apara fie pentru ca a stat in curent (si a stat, pentru ca ii place sa doarma pe balcon), fie pentru ca i-a fost transmisa de la cainii de afara (cee ce, iarasi, este foarte posibil). Medicul i-a facut trei injectii pe loc si i-a prescris picaturi Colbiocin.

Injectiile ci tratamentul cu picaturi continua alte trei zile, adica inclusiv maine. Intre timp, ochii parca si-au mai revenit, iar problema s-a ameliorat. Conjuctiva este inca rosie, dar ochii nu mai curg asa rau.

Daca problema se rezolva, totul e in regula. Altfel, situatia se complica. Eventual ii va face un test de Chlamydia, boala care se poate lua de la pisicile de pe langa bloc, sau de la alti caini din parc. E posbil sa ii faca o verificare a celei de-a treia pleoape.

Spre deosebire de oameni, cainii au o a treia pleoapa, care se poate inflama, daca i-a intrat sub ea vreun corp strain, caz in care poate fi nevoie de operatie pentru a fi indepartata. Examinarea celei de-a treia pleoape se face insa sub anestezie generala.

PRIETENII LUI MOMO DIN PARC



FILMULET CU JOACA LUI MOMO IN PARC

Momo are o gasca de 4-5 prieteni maidanezi in parculetul de la ProTV unde merge sa se plimbe de obicei. Ne-am chinuit mult sa ii facem sa il accepte si pe Momo printre ei, pentru ca altfel nu ajungeam deloc in parc. La inceput, cand Momo era mic, il latrau si sareau la el sa il goneasca din parcul lor. Treptat, dupa multe luni, au vazut ca Momolica nu numai ca nu le face nimic, ba chiar vrea sa se joace cu ei.

Dupa multa rabdare, acum familia de maidanezi il priveste pe Momo ca pe unul dintre ei. Se joaca impreuna, si doar masculul mai maraie pe langa el, sa il avertizeze ca el este stapanul haitei.

Momo abia astepta in fiecare zi sa ajunga in parc la joaca. Din pacate, in week-end a facut o infectie la ochi, iar doctorul ne-a spus ca e posibil sa fi luat-o de la cainii de pe strada sau din iarba. Ca sa eliminam orice sursa, Momo nu se mai joaca cu prietenii lui. Si este foarte trist.

luni, noiembrie 03, 2008

TATA SI FIU


Irina ne-a trimis poze cu comoara ei, Raj, si tatal acestuia, Iff v. Larchenhain.

Raj este cel mai frumos ciobanesc german din lume. Este prietenul lui Momo, de pe vremea cand Momo era mic mic. Nu s-au mai vazut de mult timp. Asteptam alte poze superbe cu Raj.

duminică, noiembrie 02, 2008

MAYA, FRESH DE DIMINEATA





Daca Momo doarme toata dimineata, Maya se trezeste fresh, si alearga prin toata casa. Ii place, cand bem noi cafea, sa guste si ea cateva linguri de lapte. Daca nu ii dai, face un scandal monstru, care se manifesta prin mieunat. Dupa-amiaza doarme si ea destul de mult, mai ales cand este mai frig afara, si se ghemuieste in patura, pe pat.