Cand iesim toti afara (mami, tati, baietel si catel), prima lucru pe care il cere Matei este sa il duca el pe Momo il lesa. Copilul a inceput sa arate ca s-a atasat de caine: il striga (uneori, si in somn), il imbratiseaza (cu precautie, pentru ca stie ca Momo e mai puternic decat el) si ii da de mancare acasa (bucati de mere, de carne).
Afara, insa, Mati vrea lesa si nu ii mai pasa de nimic altceva: nu il intereseaza copiii, joaca, trenuletele din parc, masinile. Momo mai are tendinta sa mearga mai repede, insa il calmam rapid si e nevoit sa mearga incet, in ritmul copilului, sa il astepte, sa nu traga in lesa si sa il darame - greu de tot, dar asa ii invatam pe amandoi cate ceva.
Mati stie ca are responsabilitatea cainelui, cu care se poate juca. Momo intelege ca Mati ii este stapan adevarat si ca el este ultimul pe scara ierarhica a haitei (familiei) lui, astfel ca va accepta sa i se supuna si celui mic (cainele stie ca e inferior inclusiv pisicii, care e mai mare ca el: cand Maya il miauna, pleaca oftand - efectiv, ofteaza - din locul in care il gasise si el in casa ca sa dormiteze). 
