marți, septembrie 09, 2008

Metoda prin care l-am invatat “PAS” pe Momo

Noi am inceput dresajul elementar al lui Momo la nici doua saptamani dupa ce l-am adus acasa. Am downloadat de pe net diverse carti de dresaj (am vreo 5) si am cautat metodele pe care le recomandau ei.

In principiu, o sa incerc sa le rezum. Dar inainte de asta, vreau sa va spun ca asa-zisa metoda pe care am aplicat-o eu copiaza doar partial recomandarile din cartile de dresaj.

In ce sens: in toate cartile am gasit numai METODE POZITIVE, adica sa lauzi cainele, sa il recompensezi, sa il mangai etc, ca sa vina la tine, sa il tii langa picior, sa faca sezi, culcat etc. Nu am gasit si METODELE NEGATIVE, adica sa iti spuna ce sa faci in cazul in care nu vine la tine, nu vrea sa faca sezi, nu vrea sa se culce la pamant.


Eu cred ca AMBELE METODE trebuie combinate, insa nu pretind ca ceea ce am facut e si corect. Din intamplare sau din intuitie, a functionat in anumite limite acceptabile, iar Momo se conformeaza. Personal, nu recomand decat metodele pozitive, cele negative nu stiu daca sunt corecte, asa ca nu cred ca trebuie urmate.

Asadar: comanda “PAS”, pe care Momo o stie ca “AICI”. La inceput ii spuneam “INCET”, insa ulterior am transformat comanda in “AICI”.

Dupa ce l-am scos afara, la plimbare, evident ca am constatat ca tragea in lesa, mai ales cand vedea catei, la care vroia sa ajunga neaparat, ca sa se joace cu ei.



1) METODA POZITIVA

Cand ieseam la plimbare, aveam tot timpul in buzunar cam 20 de bucatele mici fie de pui fiert, fie de morcov fiert (care pe atunci ii placea, acum insa nici nu se mai uita la asa ceva). Tineam recompensa in mana, sa o vada, el statea langa mine, mergand langa picior, cu privirea indreptata numai la mine, asteptand evident sa ii dau bucatica de pui sau morcov fiert. Ii spuneam “Aici, Momo, aici”, el mergea langa mine si il recompensam, mangaindu-l si spunandu-i “Bravo”. Dupa care o luam de la capat, el vrand imediat inca o bucatica de pui.

Cand merge prea in fata, ii spuneam “Aici” si ii aratam bucatica de pui. El venea, manca si primea si mangaierea, in timp ce ii repetam “aici”. Si tot asa, pana a invatat sa stea langa noi si sa nu mai traga in lesa.

Evident, trebuie avut in vedere ca orice caine este un… caine, nu un robot penibil care executa fara gres comenzile date prin telecomanda. E un animal, care gandeste singur si incearca sa inteleaga (in felul sau) de ce trebuie sa faca asa si nu altfel. Trebuie convins ca e bine pentru el sa faca asa cum vrea stapanul.

2) METODA NEGATIVA

Intr-o seara am iesit la plimbare doar eu cu el, fara mami. Tragea disperat in lesa. L-am adus intr-o parte mai ferita a aleii din fata blocului si i-am aplicat o corectie destul de dura. Momo purta lesa, nu hamul (a avut si una, si alta). Timp de cateva minute, ii smuceam lesa foarte tare, tragand-o destul de violent, si ii spuneam tot timpul “Aici”. Ii faceam asa de 3-4 ori, apoi il lasam mai liber, el se oprea in loc, nestiind ce sa faca, apoi eu iar ii smuceam gatul de cateva ori repetat, spunandu-i dur “Aici!”. Va pot spune ca, incepand de a doua zi, cand ii spuneam “Aici”, nu indraznea sa se indeparteze de mine nici macar un centimetru.
In timp ce ii faceam asta, schimbam tot timpul directia. Ma intorceam din drum, faceam stanga, dreapta, mergeam iarasi inainte, dupa care inapoi, dreapta etc. Asta ca sa invete ca trebuie sa urmeze directia mea, nu a lui.

De fapt, nu ii spuneam “Aici”, ci “Incet”. Pe atunci, pentru cateva saptamani, foloseam comanda asta, “INCET”. Ulterior, insa, nu am mai folosit-o, inlocuind-o cu “AICI”. Va pot spune cu mana pe inima ca, desi nu am mai folosit comanda aceea, Momo si acum, cand ii spunem uneori “INCET”, incetineste pasul si se uita la noi.

A doua metoda negativa era smucitul lesei (dar mai usor, nu violent) cand mergeam cu el in lesa, spunandu-i in acelasi timp “AICI”. Ii dadeam si bucati de pui, dar, cand incepea sa traga in lesa, il smuceam usor si ii repetam comanda, sa stie de ce e corectat.
Tot timpul schimbam directia, cred ca asta a functionat. Nu il mai lasam sa decida el unde sa mearga. Faceam cativa pasi inainte, apoi mergeam catre dreapta, apoi stanga, apoi iar inainte, dupa care inapoi, stanga etc. Practic mergeam haotic, astfel incat el sa fie nevoit sa ma urmeze si nu decida el directia.

PS: dupa cum am spus, avem cateva carti de dresaj. Daca vreti, dati-ne adresele de mail si vi le trimitem.